Olăritul bihorean – tradiție și cultură
Unul din meșteșugurile care face parte din tradiția românească și care continuă să fie prețuit, este olăritul. Pentru județul Bihor, arta olăritului are un loc bine individualizat, fiind totodată, bine păstrat peste veacuri de locuitorii zonelor în care acesta s-a dezvoltat. Producerea vaselor de lut se mai practică în județul Bihor doar în două locuri, Vadul Crișului și satul Leheceni. Fiecare din acestea două are ceva specific, ceva unic.
În localitatea Vadul Crișului, olăritul capătă trăsături de individualitate proprii, datorită materiei prime din care sunt confecționate obiectele din lut. Culoarea albă a ceramicii rezultată în urma prelucrării și arderii lutului extras din această zonă muntoasă a adus notorietatea centrului de olărit bihorean, fiind unic în Europa. Conform documentele din prima jumătate a secolului trecut în localitate a existat nu mai puțin de 90 de familii de olari, în anul 1938. Din nefericire, în prezent doar în trei familii se mai practică acest meșteșug. Tehnica de producere a vaselor de lut nu diferă de tehnicile folosite pe întreg teritoriul României, ce o diferă însă, este, pe lângă culoarea alba a lutului, culoarea folosită la decorarea acestor vase. Vopseaua folosită la decorare se obține din pământ negru, “blangut” cum îl numesc localnicii. Acesta se mărunțește bine și se cerne, pentru a fi cât mai fin, apoi este înmuiat cu apă și i se adaugă oxid de mangan. Obiectele obținute din lutul unic în Europa și modelat la Vadul Crișului sunt cele pe care oamenii le foloseau în gospodării : blide pentru mâncare; oluri – ulcioare cu gât îngust, care păstrează foarte bine apa rece; oale de sarmale; hârboaice – oale cu sau fără capac pentru mâncare și lapte; cante pentru apă; strecurătoare; suporturi pentru lumânări; vase decorative și pentru flori dar și lucruri de excepție.
În localitatea Leheceni, arta olăritului are o tradiție de peste 500 de ani. Aici, ceramica este roșie, de origine romană. Dacă în trecut cele mai importante centre de olărit erau la Sălişte de Vaşcău, Criştiorul de Jos, Cărpinet, Leheceni, Leleşti, dar în prezent, acest meșteșug se mai practică doar în satul Leheceni. Aici se produceau în principal ceramică utilitară, care era folosită în gospodărie pentru gătit și păstrarea anumitor produse: oale pentru sarmale, farfurii, ulcioare pentru apă, oale de lapte, strecurătoare, vase pentru ulei, cratițe.
Olăritul implică pe lângă o tehnică unică, multă migală, răbdare și foarte multă pasiune. Aceste ingrediente trebuie presărate cu dăruire pentru ca meșterul olar să devină un adevărat artist care transformă obiectele folosite în casă în obiecte cu o estetică impresionantă în care bunul gust și tradiția se împletesc într-un mod unitar.
Sursă: travelbihor.ro
