Sărbătoarea Rusaliilor e una dintre cele mai importante pentru creștini. Cunoscută și ca „Cincizecime”, deoarece se celebrează la 50 de zile după Paști, marchează pogorârea Duhului Sfânt asupra ucenicilor Mântuitorului. Totodată, este sărbătoarea întemeierii Bisericii creștine, în urma cuvântării Sfântului Apostol Petru convertindu-se la creștinism aproximativ 3.000 de oameni, alcătuind astfel cea dintâi comunitate creștină din Ierusalim.
Poporul român a cinstit această zi din cele mai vechi timpuri, de această sărbătoare importantă se legându-se o serie de tradiții și obiceiuri, unele păstrându-se și astăzi în Bihor:
- Tradiția populară spune că se aduc la biserică ramuri de tei, nuc și spice de grâu pentru a fi sfințite de preoți, acest obicei păstrându-se și astăzi. Crengile care au fost sfințite în ziua de Rusalii sunt atârnate pe porțile gospodăriilor, la streașina caselor sau la icoane. Astfel, oamenii sunt păziți de boli, de farmece și de orice rău care ar putea veni asupra lor în timpul anului.
- Din străbuni există obiceiul de a sfinți holdele de grâu pentru ca acestea să fie mănoase și să fie păzite de furtuni și de alte pagube. În acest sens, oamenii puteau duce la biserică găteți cu apă pentru ca preotul să o sfințească, urmând ca, după slujbă, fiecare gospodar să toarne apa la rădăcina spicelor de grâu. În satele de câmpie, preotul însoțea enoriașii la câmp pentru a stropi cu apă sfințită holdele comunității și pentru a binecuvânta roadele lor.
- Femeile aduceau la biserică vase sau oale în care urmau să gătească pentru tot restul anului. De asemenea, se aducea făină pentru a fi binecuvântată de preot, iar femeile care doreau să rămână însărcinate coceau pâine din aceasta, existând credința că vor naște copii sănătoși. Și animalele primeau din făina sfințită, care era amestecată cu sare și grăunțe pentru a fi apărare de toate relele.
- De Rusalii, oamenii duc acasă apă sfințită, aceștia consumând-o pentru a fi feriți de boli.
Sursa foto: instagram.com/etnotique_romania/
