Se apropie luna decembrie, luna sărbătorilor! Cu această ocazie, la Teatrul Regina Maria se pregătesc mai multe reprezentanții, printre care câteva sunt dedicate acestei perioade.
Iată programul lunii decembrie de la Teatrul Regina Maria:
- Duminică, 4 decembrie, ora 11:00 – Sala Arcadia: STAN BOLOVAN – SPAIMA ZMEILOR, de Maria Mierluţ, regia Maria Mierluţ.
Specific basmului, personajul Stan Bolovan trece printr-o serie de aventuri fabuloase, fantastice, şi este pus la încercare prin câteva probe memorabile. În această poveste este reliefat, la fel ca în multe snoave populare, felul în care isteţimea şi îndrăzneala pot compensa şi chiar întrece puterea fizică şi abilităţile nemaipomenite ale unor fiinţe supranaturale. Stan Bolovan pare a fi o încrengătură între vestitul Păcală şi un tipic Făt-Frumos din legendele româneşti.
- Luni, 5 decembrie, ora 19:00 – Sala Mare: ZBOR DEASUPRA UNUI CUIB DE CUCI, adaptare de Dale Wasserman după romanul omonim al lui Ken Kesey, regia artistică Marius Oltean.
Publicat în 1962, celebrul roman al scriitorului american Ken Kesey a cunoscut o popularitate fantastică pe-ntreg mapamondul, stând la baza filmului recompensat cu 5 premii Oscar (1975, în regia lui Milos Forman, cu Jack Nicholson) şi a piesei de pe Broadway, în adaptarea lui Dale Wasserman.
Randle Patrick McMurphy, un infractor recidivist ce are de ispășit o pedeapsă scurtă în închisoare, este transferat într-un spital de boli mintale, pentru a fi testat (sperând astfel să evite închisoarea și să-și petreacă restul pedepsei într-un mediu mult mai prielnic). Este cunoscut ca un tip cu multe antecedente și certuri cu oamenii legii, însă nu dă niciun semn de vreo boală mintală.
La început McMurphy îi pune la încercare răbdarea Sorei Ratched pentru a se amuza încercând de fapt să o facă pe aceasta să-și piardă autoritatea față de el și de restul pacienților. Ratched refuză ca McMurphy să fie transferat la alt spital fiind convinsă că se poate descurca cu el. McMurphy joacă poker și face pariuri cu ceilalți pacienți amuzându-i totodată prin felul său de a fi.
- Marţi, 6 decembrie, ora 19:00 – Sala Arcadia: *SEARA DE AJUN, de Anthony Neilson, regia Ovidiu Caița
- Vineri, 9 decembrie, ora 19:00 – Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Bihor: *SEARA DE AJUN, de Anthony Neilson, regia Ovidiu Caița
E Ajunul Crăciunului, iar un elf aterizează într-un depozit plin cu jucării furate. Gary, care nu e pe deplin convins de identitatea intrusului, îl sună pe Simon, care pune și el la îndoială sănătatea mintală a amicului său. Cei doi îl înteroghează pe intrus, care îi imploră să-l elibereze: pentru că e reținut de la treaba pe care o are de dus la capăt. Piesa Seara de Ajun e o tragicomedie fascinantă, în care Gary și Simon, alături de prietena prostituată a lui Gary – Cherry, se ceartă pentru a descoperi ce înseamnă cu adevărat Crăciunul, cine ia ultimul cowboy și dacă piticul îmbrăcat în costum de elf e, într-adevăr, un spiriduș al lui Moș Crăciun.
- Sâmbătă, 10 decembrie, ora 11.00 – Sala Arcadia: SCUFIȚA ROȘIE, adaptare după Charles Perrault și Frații Grimm, regia Maria Mierluț
Scufiţa Roşie? Iar? Da! Au răspuns acestei întrebări zeci de generaţii de peste trei sute de ani, ce au trecut de la apariţia formei scrise (1697) semnate de Charles Perrault.
De ce n-aş răspunde şi eu, mai ales că, recunosc, nu e pentru prima dată… (A fost prima mea încercare de a dramatiza o poveste în vederea punerii în scenă în teatrul de păpuşi). E cea mai cunoscută poveste din cultura lumii, a avut parte de diferite repovestiri şi rescrieri de către anonimi sau mari condeie ca: Fraţii Grimm (1812), Alphonse Daudet (1862), Ludwig Tieck (1800) în diferite formule literare – basm, poem, roman, tragedie…
Cum puteam ocoli această comoară? Fiecare generaţie trebuie să-l întâlnească pe «lupul cel mare şi rău» şi pe frumoasa şi naiva «Scufiţă Roşie». Pentru că în viaţa reală fiecare a întâlnit sau a fost o «Scufiţă frumoasă şi naivă» sau un «lup mare şi lacom»… Interpretările diferite (folclorice, psihanalitice, religioase, feministe) date poveştii Scufiţa Roşie de-a lungul secolelor în funcţie de mentalităţile epocii respective arată că tema Scufiţa Roşie şi Lupul nu va fi epuizată prea curând…
- Sâmbătă, 10 decembrie, orele 16:00 și 19:00, la Sala Mare a Teatrului Regina Maria: SPĂRGĂTORUL DE NUCI, de Piotr Ilici Ceaikovski, Opera Națională Română Cluj-Napoca
În întâmpinarea dalbelor Sărbători de iarnă, Opera Națională Română din Cluj-Napoca are plăcerea de a vă adresa invitația specială la unul dintre cele mai încântătoare spectacole dedicate Crăciunului și copilăriei: Spărgătorul de nuci, de Piotr Ilici Ceaikovski. Baletul feeric va încânta publicul orădean în două reprezentații de excepție, Sâmbătă, 10 decembrie 2016, de la ora 16:00, respectiv ora 19:00, la Sala Mare a Teatrului Regina Maria din Oradea. Ambele reprezentații se vor bucura de prezența soliștilor și a ansamblului de balet al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca.
Un titlu adorat de publicul larg, de mare notorietate și unul dintre cele mai îndrăgite spectacole de balet jucate pe marile scene ale lumii în preajma Sărbătorilor de iarnă, Spărgătorul de nuci se bucură de o mare popularitate, fiind transpus cu succes de-a lungul timpului în balet pe gheață, film artistic, desen animat ori carte ilustrată. Magicul balet în două acte glisează armonios pe partitura compozitorului rus Ceaikovski, având la bază basmul omonim semnat de Alexandre Dumas.
Povestea fascinantă de iarnă ne aduce în atmosfera festivă din salonul familiei Silberhaus, unde toți cei dragi se bucură de serbarea pomului de Crăciun. Micuța Maria și fratele ei Fritz năvălesc peste cadouri, dar dintre toate cel mai prețios este, de departe, falnicul Spărgător de nuci, privit cu mare admirație. De aici și până la pătrunderea pe tărâmul magic al zânelor, uriașilor și păpușilor care interpretează vesel Valsul fulgilor de nea, este doar un pas.
- Duminică, 11 decembrie, ora 19:00 – Sala Mare: DOMNUL JURDAN, rescriere dramatică după comedia Burghezul Gentilom de Jean Baptiste Poquelin Molière, direcția de scenă Victor Ioan Frunză
Domnul Jurdan, rescriere dramatică de Victor Ioan Frunză după comedia „Burghezul Gentilom” de Jean Baptiste Poquelin Molière și după „Jourdain cel scrântit” de Mihail Bulgakov.
Domnul Jurdan, spirit emfatic și naiv, este un om extrem de bogat, dar căruia îi lipsește ceva: eleganța unei persoane din înalta societate. Așa că pentru a face parte din high-class, se împopoțonează după tendințele vremii, îți decorează extravagant casa, își face prieteni „sus puși” și angajează o armată de profesori pentru a învăța manierele unei persoane cu rang. Însă, din toată această ecuație rezultatul nu poate fi altul decât unul de-a dreptul ilar. Ridicol peste măsură, domnul Jurdan ajunge de la (pretenția de) nobil, „bufonul curții”.
Iar atunci când ignoranța se întâlnește cu pretenția de erudiție totul se transformă într-o comedie la care veți râde în hohote minute în șir. O comedie a vremurilor noastre, în care se reflectă derapajul opulenței unor oameni îmbogățiți.
- Luni, 12 decembrie, de la ora 19:00 – Sala Mare: *CABARETUL DADA, de Matei Vișniec, regia Anca Bradu
Piesa de teatru „Cabaretul Dada” surprinde atmosfera tulblurătoare a secolului al XX-lea, perioada în care a luat naştere mişcarea artistică Dada ca reacţie împotriva primei conflagraţii mondiale, aprofundând în special latura politică a Dadaismului: M-am lăsat incitat să scriu această piesă interesat fiind aproape mai mult de dadaismul politic decât cel literar-artistic […]
Piesa mea de teatru este în acelaşi timp o anchetă pe urmele unui concept misterios şi o încercare de a demonstra că dadaismul s-a prelungit în aventura comunistă. Faptul că Lenin a locuit la Zürich, chiar pe aceeaşi stradă unde se afla Cabaretul Voltaire şi chiar în săptămânile când s-a născut mişcarea Dada, este o imensă ironie a istoriei. Scriitorul francez Dominique Noguez a dedicat o întreagă carte acestei “coincidenţe” şi mărturisesc că m-am hrănit mult din supoziţiile sale plasându-l pe Lenin în piesa mea. Da, cred că Lenin, fără să vrea, a fost un dadaist. Poate că a luat de la Cabaretul Voltaire, unde se pare că a fost văzut cel puţin o dată, un virus ireversibil, pe care l-a transmis apoi întregii familii de revoluţionari, astfel încât, până la urmă, acestor oameni le-a ieşit totul pe dos (şi cu o sută de milioane de morţi ca preţ uman al experienţei lor).
Să nu ne întristăm însă. Piesa mea este o comedie despre un secol tragic. Râsul dadaist mi se pare a fi un instrument de înţelegere a modului în care avansează istoria (un pas înainte, doi paşi înapoi) precum şi a manierei în care se apropie şi se îndepărtează omul de ceea ce ar trebui el să fie el cu adevărat.” (Matei Vişniec)
Duminică, 18 decembrie, ora 11:00 și ora 13:00 – Sala Arcadia: SĂRBĂTORI ZĂPĂCITE, regia Florian Silaghi
*Spectacole nerecomandate persoanelor sub 16 ani!
Biletele se pot achiziţiona de la Agenţia Teatrului (0259 440 742) şi online de pe www.biletmaster.ro.
