Ce ascunde craterul de la Betfia?
Avenul de la Betfia. Cunoscută de localnici drept Craterul de la Betfia, poartă diverse nume precum, Avenul Betfia sau Huda Bradii și este localizată aproape de Băile 1 Mai, în raza satului Betfia, comuna Sînmartin în versantul de sud-vest al Dealului Șomleu.
Denumirea de Huda Bradii este adoptată din anii 1940, când locul era folosit ca depozit de muniții de către germani, iar granița trecea peste Dealul Cremanarului și Hudra Brady.
Peștera are o adâncime de 86 metri, intrarea principală fiind formată dintr-un puț de 54 metri adâncime cu un diametru între 5 și 8 metri, impresionând nu doar prin adâncime, ci și prin frumoasa arcadă ce întâmpină vizitatorii.
Legende și adevăr
Multe sunt poveștile spuse prin viu grai despre formarea acestui loc, pornind de la povestea unui crater până la cele mai năstrușnice invenții, însă geneza Avenului de la Betfia este pusă în legătură cu nivelul apelor din golfurile neogene. Se consideră faptul că formarea s-a realizat sub acțiunea corozivă a apelor sub care se găsea masivul calcaros, iar după retragerea acestora, masivul calcaros a continuat să evolueze sub acțiunea apelor de infiltrație provenite din precipitații.
Avenul de la Betfia se deschide prin două intrări, una principală, realizată prin dinamitare, în anul 1898, iar cea de-a doua, secundară, deschisă și ea tot prin dinamitare în anul 1957. Prima exploatare cunoscută a peșterii datează din anul 1913, fiind efectuată de către F. Ardos, acesta interpretând Avenul ca fiind gura unui gheizer.
Peștera dispune de o Sală Mare, care se împarte în două galerii, una sudică, bogată în depozite argiloase, având o pantă medie, iar cea de-a doua având o formă alungită.
Avenul de la Betfia prezintă numeroase prăbușiri, este sărac în formațiuni stalagmitice și adăpostește câteva colonii de lilieci, însă oferă o experiență unică celor care se înarmează cu echipament, pregătire și mult curaj pentru a o vizita. La doi pași de Oradea, natura ne oferă un alt loc de excepție pe care îl putem înrăma în amintirile noastre.
Articol realizat de Ioana Voichescu.
