Muzeul Țării Crișurilor în casă nouă.
Muzeul Țării Crișurilor, un muzeu care trece dincolo de capacitate fabulosului. Am stat să mă gândesc de la ce ar putea proveni denumirea sa, nu am vrut să aud povești. Așa că am creat propria mea poveste a denumirii, conform poziționării geografice, Oradea se află la cumpăna dintre apele Crișului, în vechi timpuri județele nu se intitulau așa, ci aveau denumirea de Țări. De aici și mica mea istorisire și istorie despre denumirea de Muzeul Țării Crișurilor.
Cu o grădină spectaculoasă, plină de verdeață, muzeul Țării Crișurilor oferă un loc de liniște.
Vizitatorii se pot retrage pentru un timp în mijlocul naturii, dar în ciuda paradoxului ești în oraș. Te apropii de intrare și pătrunzi în povestea Muzeului Țării Crișurilor. De acolo ai să afli despre clădire că este un monument de arhitectură, palat în stil baroc, construit în 1762 (arh. Anton Frantz Hillebrandt) şi a fost sediul Episcopiei Romano-Catolice până în 1971. În 1896 are loc deschiderea muzeului în local propriu, iar în 1921 – redeschiderea muzeului care, în 1948, trece în proprietatea statului. Între 1950 – 1970 a funcţionat sub denumirile: Muzeul Regional Oradea; Muzeul Regional Crişana; Muzeul Judeţean Bihor. În 17 ianuarie 1971 are loc inaugurarea în noul sediu, sub denumirea Muzeul Ţării Crişurilor.
În prezent muzeul are secţii de: istorie, artă, etnografie, ştiinţele naturii, muzee memoriale subordonate: Iosif Vulcan şi Ady Endre.
Secţia de Istorie: piese de arheologie datând din paleolitic până în epoca modernă, între care remarcăm: piese arheologice de epoca bronzului, tezaurul de monede celtice şi dacice de la Şilindria, tezaure de podoabe şi monede dacice din argint, cănile romano – bizantine din argint aurit datând din secolele IV – V descoperite la Tăuteu, jud. Bihor; colecţia de istorie: piese de argintărie central – europeană din secolele XVI – XVII, colecţia de carte veche românească şi străină (secolele XVI – XIX), colecţia de ceasuri (secolele XVIII – XX); colecţiile memoriale Iosif Vulcan şi Aurel Lazăr. Secţia de artă: artă universală: Anonim flamand (Madona cu
Pruncul), Benczur Gyula (Portretul cardinalului Schlanch), gravură italiană (secolul al XVIII-lea), Biblia lui Raphael, gravuri de Albrecht Dürer, secolul al XIX-lea; artă decorativă: porţelan german şi piese de argint (secolul al XIX-lea); artă românească: Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Iosif Iser, Jean Alexandru Steriadi, Nicolae Tonitza, Victor Brauner (Flacăra albastră), grafică românească interbelică.
Secţia de etnografie: ceramică ţărănească produsă în centrele din Crişana (Criştiorul de Jos, Leheceni, Leleşti, Vadu Crişului, Borşa, Târnăviţa), dar şi din afara ei (Vama); port popular şi textile din Crişana; colecţia de mobilier şi în primul rând cea de scaune cu spătar din zona Beiuşului; feronerie de Vărzari; icoane pe sticlă produse în: Nicula, Scheii Braşovului, Maierii Albei Iulia; împletituri din Valea Ierului.
Secţia Ştiinţele naturii: colecţii ştiinţifice diverse, dintre care cea de paleontologie şi zoologie cu piese de valoare naţională, mondială, unicate; rezervaţii şi monumente ale naturii din municipiu şi judeţ. Biblioteca muzeului deţine 30.000 de volume.
Redeschis după aproape 10 ani, parțial, muzeul pune în valoare obiecte din colecția etnografică a muzeului Dery din Debrețin, obiecte care sunt reprezentative pentru cultura și tradițiile meșterilor populari de peste hotare.
Expozițiile pe care le puteți vizita sunt:
– Imaginea lumii ţesute în lână: scoarţe din patrimoniul Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău (Republica Moldova)
– Etnographica – Reprezentări grafice ale portului popular din colecţia Muzeului Déri din Debrecen (Ungaria)
– Donaţia Iosif Fekete (colecţia Muzeului Ţării Crişurilor)
– Pictori şi sculptori orădeni din colecţiile Muzeului Ţării Crişurilor (1950-1980)
– Retrospectiva graficianului Nistor Coita (1943-2013) (realizată în parteneriat cu Muzeul de Artă Contemporană a României din Bucureşti)
Cele aproape 450 de mii de exponate pe care le deține muzeul sunt depozitate în cutii și se află încă în Palatul Baroc, clădire care a fost retrocedată Episcopiei Romano-Catolice din Oradea. Urmează ca până anul viitor toate spațiile din noul sediu, deja reabilitate și modernizate, să fie și mobilate corespunzător și de abia apoi, muzeul să fie pe deplin deschis.
Programul de vizitare:
Marţi, Joi, Sâmbătă 10.00-15.00
Miercuri, Vineri, Duminică 10.00-18.00
Foto: Ioana Ariana Borza
Date de contact:
Adresă: str. Armatei Române nr. 1/A, Oradea
Website: https://mtariicrisurilor.ro/
