Cetatea orădeană este unul din cele mai frumoase monumente ale renașterii târzii din această parte a Europei, căpătând forma pe care o cunoaștem și astăzi în două etape: bastioanele, zidurile fortificației s-au ridicat în 1569-1598, iar palatul princiar, cetatea interioară în 1618-1648. Restaurările recente au scos la lumină o adevărată comoară arhitecturală: Sala cu Grifoni din palatul priciar. Iată povestea ei.
Ce este un grifon?
Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, grifonul este un monstru mitologic cu corp de leu, cu aripi și gheare de vultur și cu urechi de cal, folosit adesea ca motiv decorativ în arhitectura de odinioară.
Principele Gabriel Bethlen și ambiția sa
Principele transilvănean și-a dorit aici un palat cu totul special, pretențios, care să-i devină locuință temporară, dar care să găzduiască și autoritățile de apărare: aici se aflau reședința căpitanului cetății, sediul ofițerilor și al soldaților. De la an la an, stocul de materiale creștea, semn că Gabriel Bethlen își dorea ca palatul de la Oradea să devină un etalon în regiune. Izvoarele scrise consemnează faptul că Bethlen a fost singurul principe transilvan care a apelat la meșteri stucatori pentru a executa pretențioasele decoruri în relief, obținute dintr-un amestec de mortar și ipsos, gelatină, clei și coloranți minerali, care prin uscare și lustruire capătă aspectul marmurei. Se presupune că stucatura a fost executată de doi meșteri aduși din comitatele ajunse în posesia lui Gabriel Bethlen după păcile de la Nikolsburg și Bratislava, Mathias Halasz și Conradus Fünk.
Inspirație de origine central europeană
Stucaturile orădene trădează contactul meșterului cu ambianța occidentală, fapt sugerat de prezența unor motive italiene, cum ar fi ghirlanda și mănunchiul de fructe, dar și prin modalitatea de reprezentare a animalelor cu trăsături fantastice sau reale. Iată câteva dintre reprezentări și semnificațiile lor:
- Doi cerbi cabrați, unul carpatin și celălalt lopătar, sugerează legenda vânătorii, cea care face referire la întemeierea acestei cetăți.
- Ghirlanda din frunze atârnată de două inele, decorată la capete cu câte o anghinare și susținând la mijloc un mănunchi de fructe (rodii, struguri, smochine) sunt forme inspirate de flora Italiei, dar care fac trimitere la bogăţia cetăţii.
- Ghepardul este simbol al calităților fizice și morale, agerimea și promptitudinea. Ținut în lanţ, ca animal de companie precum la marile curţi europene, sugerează rangul de cetate princiară.
- Grifonul imens este cabrat, fără aripi, dar cu două cozi, pentru a transmite o forță de două ori mai mare. Foarte posibil ca acestuia să-i fi corespuns un alt grifon, posibil sacrificat pentru a realiza o fereastră.
- Cei doi grifoni care flanchează protector coroana cu cruce creştină, sugerează că cetatea e bine apărată.
Sursa foto: muzeulmoo.ro
