Seara de 23 octombrie 2016 se arăta a fi una promițătoare. Pe lângă faptul că am avut parte de o zi călduroasă și plăcută de toamnă, se mai adaugă și evenimentul important care a avut loc la Teatrul Regina Maria. Anca Bradu, regizoare de teatru, a pus în scenă, în premieră națională, un spectacol de excepție, Cabaretul DADA de Matei Vișniec.
Acest moment a fost precedat de o întâlnire dată de Matei Vișniec cu orădenii, la Librăria Humanitas, ocazie care a făcut posibilă cunoașterea unui foarte important scriitor contemporan care a redactat numeroase piese de teatru jucate în peste 30 de țări, traduse în peste 25 de limbi, montate în teatre importante din Europa și prezente în mari festivaluri internaționale de teatru.
Să revenim la mult așteptatul spectacol care s-a jucat în penultima duminică a lunii octombrie.
Începutul secolului al XX-lea, marcat fiind de primul război mondial, a declanșat în imaginația scriitorului român, Tristan Tzara, dorința de a înființa un nou „ism” menit să desființeze toate celelalte „-isme”, adică dadaismul. Pe întreg parcursul serii au fost redate momente tragice din istoria omenirii puse pe un fond comic, ironic, revoluționar și învăluite de nenumărate rime DADA, arte care neagă de acum tot ce a fost făcut până în prezentul acestui secol. Prima parte a reprezentației este dedicată unei întrebări simple: de ce DADA? de unde vine denumirea? Căutarea acestui „de ce?” culminează cu dansuri, cântece, reinterpretări artistice, totul fiind cu susul în jos pentru ca lumea să simtă o puternică zdruncinare, să „vomite” tot ce a fost făcut pentru ca mai apoi… de ce nu, să înceapă să creeze din nou.
„Piesa mea de teatru este în acelaşi timp o anchetă pe urmele unui concept misterios şi o încercare de a demonstra că dadaismul s-a prelungit în aventura comunistă. Faptul că Lenin a locuit la Zürich, chiar pe aceeaşi stradă unde se afla Cabaretul Voltaire şi chiar în săptămânile când s-a născut mişcarea Dada, este o imensă ironie a istoriei. Scriitorul francez Dominique Noguez a dedicat o întreagă carte acestei “coincidenţe” şi mărturisesc că m-am hrănit mult din supoziţiile sale plasându-l pe Lenin în piesa mea. Da, cred că Lenin, fără să vrea, a fost un dadaist. Poate că a luat de la Cabaretul Voltaire, unde se pare că a fost văzut cel puţin o dată, un virus ireversibil, pe care l-a transmis apoi întregii familii de revoluţionari, astfel încât, până la urmă, acestor oameni le-a ieşit totul pe dos (şi cu o sută de milioane de morţi ca preţ uman al experienţei lor)” – sursă text AICI.
Cabaretul DADA a fost pus în scenă de Anca Bradu, cu ajutorul coregrafei Mălina Andrei, a Andrei Brădulescu Vișniec care a creat aproximativ 80 de costume, a compozitorului Ovidiu Iloc și a tuturor celor implicați pentru ca acest spectacol să iasă la lumină.
Distribuţia:
Tristan Tzara: Richard Balint
Doamna Dada: Ioana Dragoș Gajdo
Domnul Dada: Șerban Borda
Emmy Hennings: Angela Tanko
Shopie Tauber-Arp: Gabriela Codrea
Hugo Ball: Mirela Lupu
Marcel Iancu: Sebastian Lupu
Jean Arp: Sorin Ionescu
Lenin: Pavel Sîrghi
Stalin: George Voinese
Ludmila Spiru, Ravina Solomon: Mihaela Gherdan
Prezentatoarea TV: Alina Leonte
Asistent Lenin, Axinte Rotaru, Lucian Micula: Emil Sauciuc
Artistul fotograf: Alin Stanciu
Iubita artistului fotograf: Anda Tămășanu
Alan Seeger: George Dometi
Soldatul german: Andrei Sabău
Soldatul francez: Eugen Neag
Apostu Vasile: Ciprian Ciuciu
Fete cabaret: Anda Tămăşanu, Mihaela Gherdan, Alina Leonte, Denisa Vlad
Grupul bătrânilor: Şerban Borda, Ioana Deagoş Gajdo, Angela Tanko, Gabriela Codrea, Mirela Lupu, Sebastian Lupu, Sorin Ionescu, Anda Tămăşanu, Mihaela Gherdan, Alina Leonte, Denisa Vlad, Emil Sauciuc, Alin Stanciu, George Dometi, Andrei Sabău
Soldaţi: Alin Stanciu, George Dometi, Andrei Sabău, Ciprian Ciuciu, Eugen Neag
Revoluţionari: Anda Tămăşanu, Mihaela Gherdan, Alina Leonte, Denisa Vlad, Emil Sauciuc, Alin Stanciu, George Dometi, Andrei Sabău, Eugen Neag
Orchestra: Zsolt Lukács (Saxofon, Clarinet), Albert Károly Szávuly (Trombon), Varady Henrietta (Pian), Marius Bulzan (Percuţie), Kálmán Nagy (Vioară), Lorant Veres (Contrabas)
Regia artistică și adaptarea textului: Anca Bradu
Costume: Andra Bădulescu Vișniec
Decor: Doru Păcuraru
Coregrafia: Mălina Andrei
Muzica: Ovidiu Iloc
Light Design: Lucian Moga
Data premierei: 23 octombrie 2016
