Un cartier orădean poartă numele călugărului Rogerius, de origine italiană, canonic de Oradea, autor al cărții Carmen miserabile. Altul poartă numele unei minuni a naturii care crește în apropierea sa, doar în apele calde ale pârâului Peța: nufărul termal. Denumirea fiecărui cartier orădean e strâns legată de trecutul său, de istorie. Cartierul Ţincapana nu face excepție, cu toate că locuinţele vechi au fost dărâmate, în locul lor răsărind blocuri, iar zona a fost redenumită Eminescu, după marele poet național.
Mai întâi a fost Cinka Panná
Cu toate că denumirea cartierului a fost modificată în urmă cu mult timp, mulți orădeni continuă să se refere la această zonă folosindu-se de vechiul său nume. Odinioară, în partea de est a oraşului, în continuarea cartierului Velenţa, locuiau rromii, cartierul lor fiind denumit în tradiţia orală Cinka Panná (pronunțat Ţincapana).
Cinka Panná era o violonistă vestită, născută în 1711 pe teritoriul Slovaciei de astăzi și decedată la Oradea, în 1772. Meritul său este cel de a fi adus muzica ţigănească maghiară în prim planul muzicii culte. Prenumele nu i se mai știe, doar numele de familie: în limba slovacă era Cinka, Czinka în maghiară. Povestea spune că provenea dintr-o familie de muzicanţi, iar talentul și iscusința ei i-au construit o reputație ce a condus la apelativul Cinka Panná (care înseamnă doamna Cinka).
De la frageda vârstă de nouă ani, a început să uimească lumea cu măiestria cu care mânuia vioara, iar în 1728 își formează propria orchestră, cu care colindă prin tot Imperiul Habsburgic. Orchestra era compusă din ea însăși, fiind prim solistă la vioară, tatăl său și doi frați. Meritul său a fost recunoscut oficial mult mai târziu, după moartea sa, când piesele ei au fost puse pe note, iar unii compozitori celebri ai acelor vremuri le-au inclus în operele lor.
Cu toate că însăși imaginea unei femei viloniste era o extravaganță a acelor vremuri, Cinka Panná era descrisă ca o femeie frumoasă, care se îmbrăca preponderent în roşu, ori în haine bărbătești, imagine la care se adaugă o pipă din care fuma în timp ce cânta la vioara ei.
Se consideră că Cinka Panná este personajul redat în tabloul ,,cu ţiganca’’, cel pe care mulți l-am avut sau văzut, dar despre care mulţi nici nu ştiu ce reprezintă. Ba mai mult, viața ei a servit ca sursă de inspirație și pentru marele ecran și scenă, iar în Slovacia un concurs de muzică îi poartă numele.
