Povestea podurilor orădene – Podul Decebal

de |

La început a fost cetatea… O cetate în jurul căreia s-au format localități mici, care au devenit piesele frumosului puzzle pe care astăzi îl numim „Oradea”. Orașul s-a dezvoltat ca organism unitar pe ambele maluri ale Crișului Repede, iar legătura dintre ele trebuia întărită prin construirea de noi poduri. Continuăm povestea punților orădene cu Podul Decebal și bogata sa istorie. Forma actuală, pe care o știm cu toții, este una recentă, iar printre noi mai sunt persoane care își amintesc de vechiul pod Decebal…

La început a fost podul metalic…

  • Podul metalic rutier al Oradiei Mari a fost proiectat în anul 1906 de către inginerul orașului, Altnöder Endre, asemănându-se cu Podul Elisabeta din Budapesta prin cele două porți boltite ca punct de pornire a elementelor de susținere.
  • Construcția podului s-a realizat între anii 1912-1913, deservind inițial transportul animalelor aduse prin vama din Episcopia Bihor de sătenii care se îndreptau spre târgurile din oraș. Dar construirea podului a permis dezvoltarea fulminată a acestei zone, unde în scurt timp au apărut locuințe, magazine, o piață și chiar un spital.
  • Funcționalitatea podului era susținută și de dimensiunile sale: avea o lungime totală de 74 m, 15 m lățime, din care 9 m parte carosabilă și câte 3 m de trotuar pe ambele părți, depășind astfel celelalte poduri rutiere orădene. Nici partea estetică nu a fost neglijată, ornamente dantelate fiind montate pe suprastructură, alături de lucrările de feronerie care reprezentau stema orașului. Dar o astfel de capodoperă costă. 500 coroane şi 40 filleri s-au achitat pentru acest pod maiestuos.

A venit apa și l-a luat, îl reconstruim din… beton armat.

  • Așa pare să își fi spus autoritățile locale după ce ziua de 12 martie 1981 i-a pecetluit soarta. Deși podul metalic rezistase ca prin minune bombardamentelor din cele două războaie mondiale, apele învolburate ale Crișului Repede au fisurat pilonul de pe malul drept al râului, iar podul a cedat la mijloc. Corpul din oțel al podului, având o masă de aprox. 260 tone, a cedat în fața potopului.
  • Deși nu au fost victime, în clipele dezastrului se aflau pe pod un tramvai care a și deraiat, dar și un camion. Podul a fost închis, traficul a fost redirecționat, iar locuințele din apropiere au rămas fără curent electric și încălzire.

În acceași lună, autoritățile au și demarat dezafectarea ruinei și lucrările la podul Decebal așa cum îl cunoaștem și astăzi.