Legende urbane din Oradea: Ali Baba

de |

Un oraș trăiește prin oamenii săi, prin evenimentele care îi marchează existența, prin poveștile care iau naștere și se viralizează în asemenea măsură, încât trec testul timpului și devin legende urbane. Și Oradea cunoaște o serie de legende care au în centrul lor oameni, locuri sau evenimente din istoria mai mult sau mai puțin recentă a orașului. Ali Baba, omul care colinda orașul cu căruța sa, este el însuși o legendă urbană orădeană a celei de-a doua jumătăți a secolului trecut.

Numele real al lui Ali Baba (pronunțat „Oli Bobo”) era Szabo Laszlo și locuia în Velența alături de familia lui, având o soție frumoasă și doi băieți, unul dintre ei devenind medic. Ca să-și câștige existența, acesta căra diverse mărfuri voluminoase cu ajutorul căruței și al unui cal bătrân și slab despre care se spune că era și orb. Aspectul ponosit, neîngrijit, patima băuturii și felul în care interacționa cu cei care îndrăzneau să îl ia în derâdere sunt legendare:

  • Se spune că până și copiii, când îl zăreau pe stradă cu căruța și calul, începeau să chiuie, să-i strige porecla și să râdă, fapt ce îl irita pe Ali Baba, cei care îndrăzneau să se aproprie prea mult fiind „răsplătiți” cu un bici pe spate. De biciul lui nu scăpau nici forțele de ordine, o altă legendă vorbind despre un polițist care l-a oprit în zona centrală. Pentru că Ali Baba devenise recalcitrant și nu voia să oprească, polițistul s-a pus în fața căruței, dar s-a ales și el cu o lovitură de bici.
  • Ali Baba avea patima băuturii și adesea se îmbăta atât de tare, încât nu putea ajunge singur acasă. Se spune că prietenii de pahar îl puneau în căruță, iar calul, deși era orb, știa singur drumul spre casă.
  • Ali Baba era popular în primul rând pentru hainele sale degradate, murdare și aspectul general neîngrijit, drept urmare, când și-a pierdut paltonul, beat fiind, nimeni nu l-a dorit. Trezindu-se din beție, Ali Baba s-a dus glonț la locul unde își amintise că l-a rătăcit, iar primul lucru pe care l-a făcut a fost să-i verifice buzunarele, căci avea în ele 10 000 lei, o mică avere la acea vreme. Văzând că banii erau la locul lor, a început să râdă de faptul că o haină îngrijită ar fi fost luată de cineva, dar de paltonul lui Ali Baba nu s-a atins nimeni. Cine s-ar fi gândit ce se ascundea în buzunarele unui palton ponosit?

Tu legendă urbană orădeană cunoști?