Facultatea de Medicină din Oradea, o clădire somptuoasă din secolul XIX
Sfârșitul secolului al XIX-lea ne-a lăsat diverse mărturii ale perioadei prețioase pe care a străbătut-o. O astfel de mărturie este și Facultatea de Medicină din Oradea, o dovadă de eleganță și somptuozitate în procesul dezvoltării comerciale.
Începuturi
Proiectată în anul 1893 de arhitecții Phann și Gaal, construită peste un an de către Rimanoczy Kalaman Junior, clădirea a fost gândită drept sediu pentru Camera de Comerț din Oradea. În urma dezvoltării și evoluției prin care a trecut orașul, a fost necesară construcția unei astfel de clădiri, care în scurt timp a devenit un important centru pentru apărarea drepturilor comercianților, agricultorilor și industriașilor. Clădirea adăpostea, de asemenea, Școala Superioară de Comerț și cunoscuta cafeneaua Lloyd.
Clădirea a rămas în amintirea comunității drept un simbol arhitectural, fiind construită în stilul eclectic, pe un teren donat de Primăria orașului. Fațada este orientată spre Parcul 1 Decembrie, unde se afla Piața Mare. Colțurile rotunjite suprapuse de coifuri, dar și cupola dominantă sunt specifice Renașterii, creând o adevărată capodoperă demnă de toată admirația.
În anul 1931 clădirea a fost gazda „Târgului de Toamnă” prin care industriașii aveau prilejul de a-și prezenta inovațiile, printre care și o mașină electrică de țesut mătase. Clădirea a fost utilizată mai apoi, din anul 1946, drept sediu a Partidului Comunist Român. Însă, în acest timp, aripa dinspre Crișul Repede a fost ocupată cu sediile renumitelor reviste culturale și informative: „Familia” și „Crișana”, dar și sediile Comitetului de Cultură și al Centrului Județean de Îndrumare a Creației Culturale.
Clădirea domină și astăzi privirile cetățenilor, sub acoperământul acesteia pregătindu-se viitori doctori, deoarece după Revoluția din 1989, impresionanta construcție a luat denumirea de Facultatea de Medicină din Oradea.
Pentru a vedea o fărâmă din epoca interbelică de aur este nevoie de o plimbare de-a lungul impresionatelor holuri, precum și o privire din interiorul înaltelor camere. Clădirea rămânând în istorie atât pentru frumusețea sa, dar și pentru valoarea culturală cuprinsă în și între zidurile sale.
Articol realizat de Ioana Voichescu.
Fotografii preluate de aici.
