Complexul Rimanóczy, o construcție impresionată.
Oradea s-a bucurat de-a lungul timpului de prezența a numeroși oameni înzestrați care și-au pus amprenta asupra orașului, însă putem afirma cu tărie că una dintre cele mai impozante personalități ale orașului a fost Kálmán Rimanóczy Senior (1840-1908).
Arhitect de mare valoare, a semnat proiectele numeroaselor palate din urbea de pe Crișul Repede, a participat la proiectarea Palatului Peleș și a remodelat Piața Bémer (actuala Piață Regele Ferdinand). Om inovativ, a anticipat nevoile crescânde ale orașului ridicând în inima Oradiei Complexul Rimanóczy, Acesta este format din hotel, restaurant, cafenea, băi (la vană și de aburi), o mini-industrie de servire a celor ce doreau un loisir în adevăratul sens al cuvântului
Construirea complexului a început în 1890 cu partea dinspre râul Criș: băi de aburi pentru bărbați și femei, băi la vană, hotel cu 30 de camere și un restaurant. În 1899, extinde afacerea construind în locul fostei cafenele „La regele Ungariei”, într-un stil cât se poate de autentic secesion, o nouă cafenea numită acum Royal, azi Butoiul de Aur.
La etajul acestei aripi s-au mai construit 25 de camere de hotel. În forma s-a finală, complexul avea ieșire pe trei străzi ( Libertății, Nicolae Grigorescu și Iosif Vulcan) și putem spune că a servit ca model avocatului Adorjan Emil, care la doar câțiva ani distanță va ridica palatul Vulturul Negru ce va depăși ca proporții și execuție arhitectonică complexul familiei Rimanóczy.
În 1 octombrie 1900 întreaga clădire era gata, iar în data de 15 a aceleași luni se dă în folosință și cafeneaua Royal care dispunea de o terasă (activă și azi), loc ce a devenit repede foarte popular în rândul lumii bune din urbe. Aici puteai să îți bei în liniște kapuziner-ul și să urmărești forfota străzii principale (Republicii) dar și piața Teatrului.
Proprietarul nu s-a oprit aici, astfel că în prima zi de Paști a anului 1906 (15 aprilie), în prelungirea cafenelei, cu fața spre Criș, a deschis restaurantul ce-i poartă numele. Pentru a oferi servicii complete, hotelul dispunea de două omnibus-uri (un fel de vagoane de tramvai cu roți de cauciuc și trase de cai) care străbăteau strada principala de la hotel și până la Gara oferind clienților dar și orădenilor un mod elegant de transport.
La moartea lui Kálmán Rimanóczy Senior în 1908, întreg complexul a fost trecut în patrimoniul municipalității, conform testamentului. Din păcate, autoritățile locale n-au putut ține ștachetat atât de ridicată și nici n-au putut întreține hotelul la fel ca patronul-constructor. Omnibus-urile n-au mai fost reînoite, ba mai mult..au fost abandonate odată cu intrarea în utilitate a tramvaielor.
Singura care a supraviețuit a fost cafeneaua Royal, devenind unul dintre cele mai elegante și frecventate localuri din Oradea, adăpostind totodată Clubul Ziariștilor. În 1926, cafeneaua este reîmprospătată de către arhitectul budapestan Spiegel Frigyes, care îi redă luciul anterior.
Vă recomand să intrați și azi în restaurantul ce azi poartă numele Butoiul de Aur, chiar dacă nu doriți să serviți masa, ci doar să admirați geniul arhitectului care a fost Kálmán Rimanóczy Senior, interiorul fiind bogat ornat cu stucaturi aurite, cu motive florale și vegetale, respectiv elemente care denotă întreaga activitate care s-a desfășurat în Complexul Rimanóczy.
Un articol scris de drd. Sebastian Ciceu.
