Cartieru Ioșia este unul dintre cele mai mari și mai importante cartiere orădene, acesta cunoscând o dezvoltare fulminantă, având în vedere că, la începutul secolului trecut, aici erau doar terenuri agricole.
Cum a fost posibilă această ascensiune și multe alte curiozități vei afla parcurgând rândurile de mai jos:
- Numele cartierului provine din maghiară, Őssi, care înseamnă străvechi. De altfel, săpăturile arheologice efectuate în perimetrul cartierului au scos la iveală probe ale populării umane încă din Antichitate.
- Procesul de construire a caselor a debutat după reforma agrară din 1921, terenul a fost parcelat și oferit oamenilor respectând câteva principii urbanistice clare: s-au trasat străzi concentrice şi liniare, spaţii verzi, s-a reglementat înălţimimea caselor. Străzile au fost construite din pământ sau piatră, dar nu exista iluminat public şi canalizare, iar materialele folosite la construirea caselor cu cel mult două-trei camere erau chirpiciul sau cărămida.
- Mozaicul confesional este unul extrem de bine dezvoltat în acest cartier, deoarece, în „Colonia Ioșia”, în anii ’20 primeau autorizații de construire atât cetăţenii de etnie română, cât şi cei maghiari şi evrei. Acest fapt este vizibil astăzi prin prezența mai multor biserici ortodoxe, o biserică romano-catolică, o biserică reformată, dar și baptiste și penticostale.
- Din punct de vedere arhitectural, iese în evidență biserica romano-catolică Sf. Tereza. Piatra de temelie a fost pusă în 1933. Inginerul constructor Sallerbeck Antal a proiectat biserica în stilul unei bazilici franco-române.
- Ioșia-Nord este o extensie modernă a cartierului Ioșia, construită în timpul regimului comunist. Inițial, se urmărea reconfigurarea totală a acestui cartier, urmând ca locul caselor să fie ocupat tot de blocuri de locuit.
- Pe actualul amplasament al Ștrandului Ioșia, exista un loc numit la Groapă, unde oamenii se scăldau în apropiere de malul Crişului datorită apei termale cu excelente proprietăți curative. Investiţia a fost păstrată secretă, deoarece era prea scumpă ca să fie aprobată de puterea de atunci, fiind realizată prin muncă patriotică, întreprinderile locale contribuind și ele cu toate cele necesare. De altfel, în proiect era prevăzut şi un bazin olimpic, doar că, în timpul construcţiei, Nicolae Ceauşescu avea să ajungă în vizită de lucru la Oradea. De teamă să nu fie descopeiți, constructorii au îngropat bazinul. Acesta nu a mai fost descoperit niciodată, peste el construindu-se unul dintre cele două corpuri de clădire din incinta ştrandului.
- Sala Sporturilor a fost construită între anii 1975 – 1979 după un proiect elaborat de Centrul de Proiectări Judeţean Bihor. Astăzi, poartă numele lui Antonio Alexe, în memoria unuia dintre cei mai buni baschetbaliști români ai anilor 2000, care a evoluat și la Oradea. Acesta și-a pierdut viața într-un accident de mașină, în 2005.
- În prezent, Ioșia este considerat cartierul orădean cu cel mai înalt nivel de dezvoltare, fapt datorat investițiilor imobiliare și comerciale care au avut loc în zonă în decursul ultimelor decenii.
