Să ne uităm mai bine la băiatul de liceu ce se ascunde în spatele obiectivului camerei sale de fotografiat: Tudor Vâșcan este un elev în clasa a 12-a, cu visuri mărețe și preocupări diverse.
Pasiunea pentru fotografie a descoperit-o anul trecut, odată cu implicarea sa drept voluntar în proiectul Bihor.eu, un proiect menit să promoveze comorile județului.
Primul DSLR, un Nikon D3200, aparatul care încă îl mai însoțește pretutindeni, fără regrete pentru investiția făcută, l-a cumpărat tot atunci. Primele lucruri pe care le-a fotografiat cu acest aparat au fost peisaje din Damiș, un sat din județul Bihor recunoscut în rândul iubitorilor de munte și aventuri pentru drumețiile montane și excursiile făcute aici.
Pentru a se perfecționa, Tudor a participat la cursul de fotografie digitală al lui de Claudiu Szabo și la un workshop de fotografie susținut de Andrei Posmoșanu. În urma acestor cursuri, o parte din fotografiile sale au fost incluse într-o expoziție, unde a primit pentru prima data recunoaștere din partea prietenilor, a familiei, dar și a multor necunoscuți, impresionați de fotografiile și talentul său pentru această artă. Această reacție și apreciere din partea publicului i-a dat curajul să investească și mai mult timp și bani în această pasiune, să își dezvolte și cizeleze spiritul de fotograf.
În prezent, lui Tudor îi place în continuare atât să surprindă peisaje de preturindeni ce îți taie respirața, cât și să fotografieze detaliile arhitectonice de pe clădirile orașelor prin care călătorește sau să întipărească într-o fotografie grandețea construcției acestor clădiri, fie ele istorice sau moderne.
Totodată, tânărul dorește să capteze în pozele realizate diferitele concerte la care ia parte, imortalizând poveștile și melodiile momentului, fericirea de pe chipurile oamenilor când trupa preferată începe să cânte sau surprinderea când auzi o melodie neașteptat de bună pentru prima dată.
Până acum, adolescentul nu a făcut niciodată bani din fotografie, aceasta fiind doar un hobby, însă mărturisește că „pe viitor, îmi doresc să îmbin pasiunea cu munca”.
În ciuda programului foarte încărcat pe care îl are, ca orice tânăr aflat în apropierea examenului de bacalaureat, Tudor reușește totuși să aloce săptămânal două zile pasiunii sale, iar, în weekend, încearcă să profite de orice fărâmă de timp liber pentru a-și purta aparatul de fotografiat prin locuri cât mai deosebite.
Pe mai departe, el își dorește să profeseze în domeniul psihologiei dorind să înțeleagă modul de gândire al oamenilor și ce se ascunde în spatele măștilor fiecăruia dintre noi. Vrea să studieze la Cluj după ce va finaliza liceul, iar după aceea dorește să rămână în țară deoarece „este o țară frumoasă cu oameni frumoși“.
Printre locurile nebifate încă pe lista sa de fotografiat se află țările nordice precum Islanda, Norvegia sau Finlanda, locuri cu peisaje superbe, unice, de negăsit în altă parte, ca de exemplu Gheţarul Skaftafellsjökull din Islanda.
Tânărul este sigur că, orice i-ar rezerva viitorul și orice cale va urma în viață, își va face mereu timp pentru fotografie, „arta pe care o îndrăgește cel mai mult și pe care nu o va abandona niciodată”, un refugiu prin care își dă frâu liber imaginației sau, cum o mai numește el, „cea mai bună modalitate de a opri timpul”.
Mai multe fotografii pot fi găsite la următorul link: https://500px.com/tudi98.
Articol scris de Ștefania Buciuman.
