Filarmonica de Stat Oradea, locul unde operele marilor muzicieni prind viață, a găzduit şi de data aceasta un concert simfonic, alături de doi invitați speciali.
Sala pregătită de spectacol îşi aşteaptă invitaţii și iubitorii de muzică clasică. La ora stabilita, 19:00, luminile din sala se sting, lăsând spectatorii în întuneric, pentru a se concentra asupra scenei. Viorile, violancelele, trompetele, toba şi toate celelalte instrumente sclipesc în lumina caldă a reflectoarelor. Muzicienii aşteaptă zâmbitori semnalul dirijorului, Ilarion Ionescu, venit din Galați special pentru concertul din seara de 2 februarie 2017.
Prima operă interpretată a fost „Coțofana hoață ” – uvertura, compusă de G. Rossini. În cele 20 de minute în care a fost interpretată piesa, am fost purtaţi într-o lume de vis, a basmelor, în care povestea cântata cu atâta drag de muzicieni căpăta o nouă înfățişare.
Următoarea lucrare interpretată a fost „Introducere şi Rondo Capriccioso” pentru vioara, de C. Sant-Saëns, avându-l ca solist pe faimosul violonist Florin Ionescu, venit de asemenea tot din Galați.
Acesta s-a apropiat de marginea scenei și a salutat respectuos publicul. Aplauzele se opresc treptat, lăsând loc violonistului pentru a începe. Cu ochii închiși, acesta dă startul piesei cu note melancolice, menite să emoționeze spectatorii. Rând pe rând tot mai multe instrumente au început să cânte la unison, în compania solistului, creând o armonie perfectă.
Următoarea lucrare interpretată a fost „Melodii lăutăreşti”, op. 20, compusă de P. De Sarasate. Această compoziție te poartă înapoi în timp, în vremurile în care oamenii se strângeau să petreacă, iar lăutarii işi dădeau suflul doar de dragul petrecerii. La fel şi solistul nostru, Florin Ionescu, cânta cu atâta drag și pasiune încât firele de pe arcuşul său începeau să se desprindă, iar alături de el şi restul muzicienilor cântau cu înverşunare. La sfârşitul lucrării, sala se umplu instantaneu de aplauze si urale. Respectuos, violonistul a salutat publicul după care a părăsit scena.
Ultima lucrare interpretată a fost simfonia a IX-a din „Lumea nouă”, în mi minor, op. 95. Asemenea lucrărilor precedende şi aceasta ne-a încântat auzul, plantând în sufletele noastre dorința de a reveni din nou şi din nou pentru alte concerte magnifice.
Sala s-a cufundat în aplauzele şi uralele publicului.
Articol scris de Dalia Vidican
