Vă aminţiţi? În prima rubrică vorbeam despre Cabaretul Voltaire. Haideţi să aflăm de ce este important şi ce legătura are cu mişcarea Dada.
Importanţa Cabaretului Voltaire este redată de diversitatea artistică, de varietatea evenimentelor şi a spectacolelor care s-au desfăşurat pe scena sa, dar şi pentru că a fost un centru de experimetare în care au luat naştere forme noi de manifestare artistică. Un loc aparte în această diversitate îl ocupă poemele simultane, inventate în cadrul Cabaretului Voltaire la iniţiativa lui Tzara şi Hülsenbeck. Primul spectacol de poeme simultane a avut loc la 20 martie 1916, când Janco şi Tzara au recitat simultan versuri din poezia lui Henri Barzun şi Fernand Divoire, dar şi din compoziţiile proprii.
Conceptul de poezie simultană a fost definit de Hugo Ball şi cuprinde următoarele caracteristici: trei sau patru voci cântă, vorbesc şi fluieră, formând un recitativ contrapunctic; conţinutul textului trebuie să fie elegiac, amuzant sau bizar; întreaga reprezentaţie se desfăşoară pe un acompaniament de sunete, sirene, silabe.
O altă formă de manifestare artistică iniţiată în cadrul cabaretului este poezia sunetului (versuri fără cuvinte), în care se pune accent pe fonetică şi nu pe valorile sintactice şi semantice ale vorbirii.
Însă, dacă vă întrebaţi de ce este important Cabaretului Voltaire pentru mişcarea Dada, răspunsul este cât se poate de simplu: deoarece este spaţiul în care a luat naştere mişcarea culturală fondată şi organizată de Tristan Tzara.
Despre Dada vom vorbi mâine. Şi mâine e o zi!
