Istoria orașului de la poalele Tâmpei: Brașovul în timpul Barocului
În urma înfrângerii suferite de către turci (1683), Brașovul este anexat Imperiului Habsburgic, care pune stăpânire pe Transilvania. Însă, la doar un an de la intrarea trupelor austriece pe teritoriul cetății, un incendiu puternic devastează cele mai importante construcții ale orașului. Potrivit martorilor acelor vremuri, flăcările au cuprins biserica, farmacia, biblioteca, Casa Sfatului, precum și alte clădiri.
Lucrările de refacere a edificiilor distruse se desfășoară cu dificultate, iar arhitectura acestora este influențată de stilurile Baroc, Rococo și Neoclasicism, venite din capitala Imperiului.
Biserica romano-catolică Sfinții Apostoli Petru și Pavel de pe actuala stradă a Mureșenilor este cea mai reprezentativă construcție a stilului baroc. Aceasta a fost ridicată între anii 1776 si 1782, pe locul mănăstirii dominicane medievale.
Elemente ale artei oficiale a Imperiului Habsburgic se regăsesc și în decorul fațadelor clădirilor particulare sau publice, „Brașovul Vechi” fiind bogat în construcții cu motive Baroce sau Rococo.
Zidurile fortificate ale cetății nu mai sunt în centrul atenției, acestea fiind nepotrivite în contextul tehnicilor de luptă mai avansate. Cu toate acestea, Cetățuia de pe dealul Sfântul Martin este prevăzută cu noi elemente de fortificație (șanțuri, valuri de pământ, palisade etc.), măsură luată în preajma revoltei antihabsburgice. Administrația austriacă a implementat și alte lucrări edilitare importante, precum pavarea cu piatră a Pieței Sfatului, dar și a zonei din fața porții principale a cetății.
Reguli stricte pentru dezvoltarea orașului
În această perioadă, orașul s-a dezvoltat după reguli stricte, care erau urmate și respectate sub monitorizarea poliției în construcții și a unui inspector. De exemplu, era interzisă înălțarea clădirilor mai sus decât vechea culme. De asmenenea, oamenii nu aveau voie să construiască uși, ferestre sau coșuri de fum îndreptate către biserică.
Secolul XVIII și prima parte a secolului următor reprezintă o perioadă de înflorire comercială, intelectuală și națională, momentul de glorie fiind evenimentele de la 1848. Șcheii Brașovului reprezintă un centrul cultural important pestru artiștii români din Transilvania. Acum este redeschis șantierul bisericii Sfântul Nicolae, construcție la care se adaugă naosul de plan triconic spre est și paraclisele laterale spre nord și sud.
În 1701, diploma împăratului Leopold I reconfirmă privilegiile românilor de a construi locuințe noi și de a le înlocui pe cele degradate sau distruse.
În 1781, împăratul Iosif al II-lea deschide porțile Cetății și permite meșteșugarilor și negustorilor români să cumpere sau să construiască locuințe. Tot în acest an este emis și edictul de toleranță religioasă, astfel că între 1784 si 1787 este ridicată prima biserică ortodoxă, Sfânta Treime.
Dacă ești pasionat de istoria acestui oraș, te invităm să descoperi și povestea Brașovului în timpul Renașterii.
Sursă informații: „Brașov”, autor Dana Jenei, DTP Cătălin Botescu, variantă tipărită
Foto sus: ziarulatac.ro
