Array
(
    [overall] => 0
    [count] => 0
    [criteria] => Array
        (
            [0] => 0
        )

    [reviews] => Array
        (
        )

)
Cetatea din Oradea

Cetatea din Oradea

Legenda spune că într-o seară a anului 1092 în timp ce regele Ladislau I al Ungariei era la vânătoare în țara Crișurilor, o poiană largă, străjuită pe ambele părți de apele Crișului Repede, boarea dimineții a cuprins fiecare vietate ce se afla prin preajmă. Regele Ladislau a adormit repede, iar în vis i s-au arătat doi îngeri care i-au cerut să clădească acolo, fără ezitare, o mănăstire zidită sub hramul Sfintei Fecioare. A numit acest loc Várad, iar în jurul mănăstirii a fost construită o cetate ce a stat secole în șir în apărarea creștinătății.

Așa a început istoria orașului nostru drag: Varadinum, Oradea, Nagyvárad, Groβwardein.

Legenda spune că într-o seară a anului 1092 în timp ce regele Ladislau I al Ungariei era la vânătoare în țara Crișurilor, o poiană largă, străjuită pe ambele părți de apele Crișului Repede, boarea dimineții a cuprins fiecare vietate ce se afla prin preajmă. Regele Ladislau a adormit repede, iar în vis i s-au arătat doi îngeri care i-au cerut să clădească acolo, fără ezitare, o mănăstire zidită sub hramul Sfintei Fecioare. A numit acest loc Várad, iar în jurul mănăstirii a fost construită o cetate ce a stat secole în șir în apărarea creștinătății.

Așa a început istoria orașului nostru drag: Varadinum, Oradea, Nagyvárad, Groβwardein.

Ce a fost

Primele atestări documentare care ne vorbesc despre Oradea aparțin secolului al XII-lea. În aceste cronici se menționează mai multe detalii legate de faptele regelui Ladislau I cel Sfânt (1077 – 1095), și nu numai.

Diverse încercări s-au abătut asupra cetății. De la invazia tătarilor din anul 1241, Oradea suferind o lovitură destul de serioasă, la asediile ce au avut loc la finalul secolului al XVI-lea, respectiv la începutul secolului al XVII-lea, împleticite fiind cu cele trei cutremure din anii 1603, 1604 și 1614 – evenimente ce au condus din nou înspre degradarea cetății, în special a catedralei  și a palatului. Acestor încercări li s-a mai adăugat și evenimentul din 27 august 1660, când cetatea intră sub putere turcească până în anul 1692 când trupele habsburgice cuceresc Oradea. Odată cu ultima invazie menționată anterior, istoria reîncepe să prindă glas după o perioadă de aproximativ 30 de ani de tăcere.

Cu toate acestea, Cetatea din Oradea este un simbol important și reprezentativ pentru locul omonim.

Arhitectură

Cele cinci bastioane

Ca arhitectură Cetatea din Oradea cuprindea 12 corpuri și 5 bastioane, fiecare bastion purtând un nume diferit:

  • Bastionul Aurit, orientat spre dealul Pisica (Ciuperca), a fost construit în anul 1572, ajungând să fie puternic afectat de asediile turcești. În anul 1692 asediul austriac a avariat grav latura nordică a bastionului, fiind necesare reparații după ambele evenimente.
  • Bastionul Bethlen, orientat spre sud-vest, a fost finalizat în anul 1618. Decenii la rând bastionul Bethlen a fost întărit cu pământ și nuiele, fiind numit ”Bastionul de pământ”. Numele de Bethlen vine de la principele Gabriel Bethlen.
  • Bastionul Ciunt a fost început în timpul domniei pincipelui Ioan Sigismund și a rămas nefinalizat o bună bucată de vreme, de aici venind și numele bastionului. Singura dată exactă existentă despre acest bastion este anul renovării, și anume 1599.
  • Bastionul Crăișorul a fost finalizat în anul 1570, avându-l ca proiectant pe arhitectul italian Giulio Cesare Baldigara. Acoperit cu un parament de piatră fasonată, latura estică rămâne totuși nefinalizată, putându-se observa „umplutura” ce era compusă din: pietre de râu, bucăți de gresie, cărămizi și fragmente provenite din alte construcții medievale.
  • Bastionul Roșu a fost ridicat în mai multe etape, fiind construit pe parcursul a aproape două decenii – din 1580 până în 1598. În anul 1660, în timpul asediului turcesc, urechea estică a Bastionului Roșu a fost aruncată în aer. Reconstruirea bastionului a condus la întărirea zidului, ajungând cu aproape un metru mai gros decât în faza inițială.

Cetatea din Oradea

Palatul gotic

Istoria ne amintește, prin intermediul dovezilor arheologice, despre faptul că în trecut Cetatea din Oradea găzduia un Palat Gotic. Rămășițele martore timpului demult apus, zidurile catedralei gotice, dăinuie în holul de acces și în mai multe săli din Corpul B, întinzându-se până în curtea interioară a Palatului Princiar renascentist.

Primul document ce amintește de construcția gotică amplasată înspre sud, datează din anul 1307. Mai târziu, între 1342 și 1370 a fost ridicată și catedrala în stil gotic ce cuprindea numeroase altare, trei nave, fațadă cu două turnuri, contraforturi masive și decorații interioare ample. Cu toate acestea, invaziile vremilor ce au urmat au dat uitării o bună parte din istoria acestor monumente.

Palatul renascentist

Monumentul cel mai amplu ce a supraviețuit vremii în Cetatea Oradea este Palatul Princiar. Acesta a fost construit în stil renascentist având la bază planurile arhitectului Giacomo Resti. Clădit în două etapte, între 1620 și 1629 respectiv între 1638 și 1648, palatul cuprinde cele cinci bastioane formând astfel un pentagon regulat.

Din vremea lui Gabriel Bethlen, când a fost ridicat palatul, au rămas doar puține elemente de sculptură și decorație care s-au păstrat.

Iar, din secolul al XVIII-lea datează lucrări importante, precum: construcția Ravelinului, a depozitelor garnizoanei, magaziilor de armament și muniție, locuințele pentru ofițeri și ingineri, amenajări ale unor grădini în șanțul cetății ș.a.

Biserica romano-catolică

Ridicată între anii 1775 și 1777, biserica romano-catolică a fost construită după planurile arhitectului Lodovico Marini.

Destinată în primă fază doar garnizoanei militare din Cetatea Oradea iar pe urmă prizonierilor francezi, în prezent, din anul 2000, aceasta este o biserică ce găzduiește comunitatea creștină de slovaci romano-catolici din Oradea.

Biserica construită în stil baroc, mai puțin turnul actual care la incendiul din anul 1836 a fost distrus fiind reconstruit în locul lui un turn simplu în formă piramidală, este parte integrantă a Palatului Princiar.

Un element ce aduce bisericii un plus de valoare, este faptul că aici se consideră că a fost înmormântat Regele Ladislau, în locul fostei basilici romanică din secolul XI.

Ce este astăzi

Așternute una peste alta, se spune că prima cetate din zonă datează din 1241, peste ea fiind construită cetatea medievală iar doar după două secole fiind ridicată cetatea ce o avem astăzi ca martoră a istoriei. La baza tuturor acestora, s-au descoperit zidurile ce găzduiau o biserică închinată Sfintei Fecioare Maria.

După aproape un mileniu, Cetatea din Oradea construită în stil arhitectonic renascentist și baroc și dezvoltată între secolele XII și XVIII cu ajutorul mai multor arhitecți, precum: Giacomo Resti, Giuliu C. Baldigara, Domenico Ridolfini și Emeric Sardi, reprezintă nucleul în jurul căruia s-a dezvoltat Oradea Mare, Nagyvárad sau Grosswardein.

Astăzi Cetatea Oradea, cea care a trecut prin etapa romanică, gotică și renascentisco-barocă, este proaspăt renovată găzduind legende, povești, dovezi arheologice și multe evenimente contemporane nouă. Vechiul observator astronomic care fixa meridianul zero între 1445 și 1465 – Cetatea Oradea – în prezent este deschis pentru vizitatori fiind împrejmuit de șanțul cetății care este destinat relaxării, timpului liber prin intermediul parcului ce s-a construit de curând.

Contact – Cetatea din Oradea
Adresă: Strada Griviței
Telefon: +40-259-435.835
E-mail: dumitru.sim@oradea.ro
Web: AICI
Facebook: AICI

 

 

 

Locație

User Reviews

0 Utilizatori (0 voturi)
Rating0
Scrie o recenzie