- Acest eveniment a trecut.
Teatru: Cabaretul DADA
Vineri, 24 martie, ora 19:00, la Teatrul Regina Maria se va juca spectacolul de teatru Cabaretul DADA de Matei Vișniec, regia artistică Anca Bradu.
Piesa de teatru Cabaretul Dada surprinde atmosfera tulblurătoare a secolului al XX-lea, perioada în care a luat naştere mişcarea artistică Dada ca reacţie împotriva primei conflagraţii mondiale, aprofundând în special latura politică a Dadaismului: M-am lăsat incitat să scriu această piesă interesat fiind aproape mai mult de dadaismul politic decât cel literar-artistic […]
Piesa mea de teatru este în acelaşi timp o anchetă pe urmele unui concept misterios şi o încercare de a demonstra că dadaismul s-a prelungit în aventura comunistă. Faptul că Lenin a locuit la Zürich, chiar pe aceeaşi stradă unde se afla Cabaretul Voltaire şi chiar în săptămânile când s-a născut mişcarea Dada, este o imensă ironie a istoriei. Scriitorul francez Dominique Noguez a dedicat o întreagă carte acestei “coincidenţe” şi mărturisesc că m-am hrănit mult din supoziţiile sale plasându-l pe Lenin în piesa mea. Da, cred că Lenin, fără să vrea, a fost un dadaist. Poate că a luat de la Cabaretul Voltaire, unde se pare că a fost văzut cel puţin o dată, un virus ireversibil, pe care l-a transmis apoi întregii familii de revoluţionari, astfel încât, până la urmă, acestor oameni le-a ieşit totul pe dos (şi cu o sută de milioane de morţi ca preţ uman al experienţei lor).
Să nu ne întristăm însă. Piesa mea este o comedie despre un secol tragic. Râsul dadaist mi se pare a fi un instrument de înţelegere a modului în care avansează istoria (un pas înainte, doi paşi înapoi) precum şi a manierei în care se apropie şi se îndepărtează omul de ceea ce ar trebui el să fie el cu adevărat.” (Matei Vişniec)
Spectacolul poartă semnătura regizorală a orădencei Anca Bradu şi propune un concept absolut spectaculos, în care lumea cabaretului, a războiului şi a revoluţiei se îmbină teatral pe ritmuri şi rime Dada. Războiul şi teroarea iscată în epocă de schimbările de paradigmă (atât sociale, cât şi culturale) sunt surprinse într-o notă tragi-comică şi dinamică. Spectacolul va avea două efecte contrare asupra publicului: amuzamentul prin muzică, dans, măşti, absurdul situaţiilor, dar şi conştientizarea consecinţelor pe care Primului Război Mondial le-a avut asupra fiecărui aspect al umanității.
Distribuţia:
Tristan Tzara: Richard Balint
Doamna Dada: Ioana Dragoș Gajdo
Domnul Dada: Șerban Borda
Emmy Hennings: Angela Tanko
Sophie Tauber-Arp: Gabriela Codrea
Hugo Ball: Mirela Lupu
Marcel Iancu: Sebastian Lupu
Jean Arp: Sorin Ionescu
Lenin: Pavel Sîrghi
Stalin: George Voinese
Ludmila Spiru, Ravina Solomon: Mihaela Gherdan
Prezentatoarea TV: Alina Leonte
Asistent Lenin, Axinte Rotaru, Lucian Micula: Emil Sauciuc
Artistul fotograf: Alin Stanciu
Iubita artistului fotograf: Anda Tămășanu
Alan Seeger: George Dometi
Soldatul german: Andrei Sabău
Soldatul francez: Eugen Neag
Apostu Vasile: Ciprian Ciuciu
Pisica neagră – Zerbinetta: Denisa Vlad
Fete cabaret: Anda Tămăşanu, Mihaela Gherdan, Alina Leonte, Denisa Vlad
Grupul bătrânilor: Şerban Borda, Ioana Dragoş Gajdo, Angela Tanko, Gabriela Codrea, Mirela Lupu, Sebastian Lupu, Sorin Ionescu, Anda Tămăşanu, Mihaela Gherdan, Alina Leonte, Denisa Vlad, Emil Sauciuc, Alin Stanciu, George Dometi, Andrei Sabău
Soldaţi: Alin Stanciu, George Dometi, Andrei Sabău, Ciprian Ciuciu, Eugen Neag
Revoluţionari: Anda Tămăşanu, Mihaela Gherdan, Alina Leonte, Denisa Vlad, Emil Sauciuc, Alin Stanciu, George Dometi, Andrei Sabău, Eugen Neag
Orchestra: Zsolt Lukács (Saxofon, Clarinet), Albert Károly Szávuly (Trombon), Varady Henrietta (Pian), Marius Bulzan (Percuţie), Kálmán Nagy (Vioară), Lorant Veres (Contrabas)
Regia artistică și adaptarea textului: Anca Bradu
Costume: Andra Bădulescu Vișniec
Decor: Doru Păcuraru
Coregrafia: Mălina Andrei
Muzica: Ovidiu Iloc
Light Design: Lucian Moga
Data premierei: 23 octombrie 2016
Durata: 1h 50′ fără pauză
