Misterele Râșnovului. Comoara ascunsă din fântâna cetății Râșnov
Ce ne intrigă la mister și incertitudine atrage atenția în mod ostentativ. Comoara ascunsă din fântâna cetății Râșnov rămâne un real mister pentru marea majoritate dintre noi. Vorbele din bătrâni, fie ele că sunt bârfe din invidie sau răutate, fie că sunt fapte adevărate care ar fi trebui să rămână secrete, recunoaștem că sunt pline de duh, de înțelesuri și de fapte ascunse. Iar pentru că despre Râșnov v-am mai vorbit » aici și fumoasa cetate a fost descrisă » aici, să aflăm mai multe și despre fântâna plină de mistere pe care aceasta o găzduiește.
Foto: instagram.com/_gobackpacking | wikipedia
Din vorbă în vorbă despre misterioasa fântână
Fântâna cetății Râșnov, adâncă de 147 m ascunde fapte istorice de la crearea ei. Mai exact, începând cu 1623 lucările la actuala fântână erau doar în stadiul incipient. Nevoia de apă din cetate era acută, apa fiind indispensabilă, mai ales în acea perioadă de incertitudini, bătălii și lupte crâncene pentru supraviețuire. Lucrările pentru fântână se știe că s-au finalizat în 1640.
Din vorbă în vorbă s-a transmis că fântâna a fost construită de doi prizonieri turci în schimbul eliberării lor. Fapt care s-a și întâmplat atunci când aceștia au dat de apă, adică la 15 ani distanță de la începerea lucrărilor. Munca nu a fost ușoară. Anii de muncă asiduă prin săparea în acel teren dur a smuls multe rugăciuni din sufletele celor doi prizoneri. Iar unele vorbele mai spun că, în momentele de răgaz, aceștia scriau pe pereții fântânii versete din Coran.
Comoara de pe fundul fântânii
Vremurile tulburi cer măsuri exigente pentru supraviețuire. Adâncimea considerabilă a fântânii a determinat imaginația fie a locuitorilor, fie a iscoditorilor. Astfel, se spune că în vremea asediului asupra cetății, din nevoia de protejare a resurselor financiare specifice perioadei, au fost aruncați saci plini cu galbeni. Se mai preconizează că aceștia încă ar fi în fântâna, iar vechimea acestora este aproximată la 300 ani.
Pe lângă comoara bănească, se mai aude și despre un tunel secret. Acesta duce la baza dealului pe care se află cetatea și ar fi o metodă eficientă și neașteptată de protecție a cetății în caz de atac. Incertitudinile însă rămân sub mister.
Ce ne spun documentele vremii?
Nu se știe de la ce a pornit legenda despre cei doi prizoneri, însă lucrările și documentele contestă cu tărie acest fapt. Historia.ro ne spune că meșterii lucrării care au început să sape la fântâna cetății Râșnov au fost, de fapt, doi făgăreșeni cu numele Boltres și Andreas, care au abandonat lucrarea în 1633.
„Lucrările au început a doua zi după sărbătoarea religioasă a «Înălţării Domnului» a anului 1623 şi s-au încheiat în iulie 1640, când s-a dat de apă. Fântâna avea o adâncime de 146 m (adică cam cât ar avea un bloc de 50 de etaje – n.a). La început, puţul a fost săpat de doi meşteri din Făgăraş, Baltres şi Andreas. În socotelile privitoare la amenajarea fântânii sunt notate materialele cumpărate, banii plătiţi meşterilor, dar şi alimentele acestora (secară, carne, bere şi vin)“, dezvăluie istoricul Nicolae Pepene (citat din newsbv.ro).
Pentru că aceștia nu au reușit să ajungă la apă, au continuat săpăturile Feltern Lange și Andreas Erwisch, care au finalizat în 1640. Se mai specifică, de asemenea, costul care a ajuns la 2.000 de guldeni renani.
„În anul 1633 un onorat consiliu a tocmit fântânarii Feltern Lange și Andreas Erwisch, ca să facă o fântână la cetate, cu condiția de a da fiecăruia săptămânal ca leafă florin 2, face 4 florini. De asemenea de a da zilnic fiecăruia 5 ocale de bere. Duminica de dat fiecăruia 2 ocale de vin, bere fiecăruia 5 ocale. Dacă nu o pot bea rămâne comunei. De asemenea ne-am tocmit cu ei în 8 mai (1633) și s-a căzut de acord să dăm fiecăruia lunar 1 găleată de secară și să li se dea carne în valoare de douăzeci de dinari săptămânal”. (specificații din documentul din vremea aferentă, preluat de pe historia.ro)
Mecanismul de scoatere al apei era unul obișnuit pentru perioada respectivă. Găleata era legată cu un lanț de fier care era conectat la roata. Se știe că acest mecanism a deservit fântâna mai bine de peste 200 ani. Misterioasa fântână și-a încheiat activitatea în 1850, când mecanismul de scoatere al apei, obosit de povara anilor, a încetat să mai funcționeze. Dacă vă întrebați de ce nu s-a reparat, răspunsul este simplu: lipsa resurselor financiare.
În prezent, unii localnici vorbesc despre un loc enigmatic. Pe drumul care face legătura între Râșnov și Poiana Brașov este vizibilă o mică peșteră. Aceasta se vede în spatele rezervorului de apă. Este posibil ca aceasta să aibă legătură cu presupusul tunel și fântâna.
***
Surse informații: adevarul.ro, historia.ro, newsbv.ro, rador.ro, efemeride.ro
***
Autor: Teodora Lipciuc
