Dealul Melcilor, un loc cu o istorie demnă de film

de |

Dealul Melcilor, un loc cu o istorie demnă de film

Îl ştii ca Dealul Melcilor şi probabil că treci pe lângă el uneori. Este locul la care te cheamă prietenii în weekend pentru un grătar. Dar nu a fost dintotdeauna aşa.

Foto: Olivia-Petra Coman

Dealul Melcilor, cel din faţa Spitalului Judeţean, are o istorie cutremurătoare, pe care unii dintre localnici o ştiu şi o mai povestesc curioşilor, în serile petrecute lângă un foc de tabără.

Deşi nu are cele mai mari dimensiuni din Braşov, dealul este popular printre turişti şi străini. Poate că îţi place să mergi pe acolo. Hai să îţi spunem povestea locului.

Povestea nu începea pe Dealul Melcilor

Să presupunem că erai un turist, în secolul al XVIII-lea. Plecai din Pasul Timiş înspre Muntenia. Vedeai un deal pe partea stângă a drumului şi…o spânzurătoare din piatră. Dacă aveai ghinion, de ea atârna corpul vreunui răufăcător; în caz contrar, zona rămânea o ameninţare pentru oricine.

Dealul Melcilor
Foto: @cristib15

Pe vremuri, zona se afla la o distanţă considerabilă de oraş. Era un loc nepopular pentru că acolo erau înmormântaţi cei torturaţi din diverse motive, hoţii erau decapitaţi şi erau înmormântați sinucigaşii. Însă, „acţiunea” din zonă era mult mai înfiorătoare.

Dealul Melcilor în Evul Mediu

Dacă întrebai un localnic de atunci despre Dealul Melcilor, nu ar fi ştiut să te îndrume, fiindcă numele cunoscut al zonei era Dealul Furcilor sau Dealul Spânzuraţilor. Acolo era principalul loc de execuţie din judeţul Braşov.

Prima execuţie a fost în 1442, atunci când a intrat în vigoare şi legea pedepsei capitalei. Potrivit unor legende locale, locl a fost marcat de către un localnic care, apoi, a devenit primul condamnat la spânzurătoare.

Călăii care se ocupau de punerea în aplicare a sentinţelor erau aleşi dintre localnicii cartierului cunoscut ca „la ţigănie”. Se spune că ei câştigau bine, iar remuneraţia primită creştea odată cu complexitatea sentinţei. Torturile erau cele mai profitabile.

Însă, viaţa lor nu era uşoară. Îşi găseau greu soţii din cauza reputaţiei, iar pritenii îi părăseau odată ce aflau cu ce se ocupau. Unii dintre ei au şi murit în condiţii asemănătoare cu cei pe care îi ucideau.

Dealul Melcilor
Foto: @ilovici

De-a lungul istoriei, Dealul Melcilor a rămas un cimitir neoficial. Ai slabe şanse să găseşti oase prin zonă, însă ele nu sunt inexistente.

Ironica soartă a Dealului Melcilor

Astăzi, dealul e un loc de relaxare. Se fac grătare, iar cei mai curajoşi fac plajă în lunile de vară. La câţiva metri sub ei se află trupurile celor executaţi, ca şi când ei se pot bucura, în viaţa de apoi, de relaxarea şi distracţia care le-a lipsit.

Deşi dealul a „văzut” nişte execuţii cutremurătoare, nu este singurul loc specializat în astfel de activităţi. Întreg Braşovul avea, în istorie, reputaţia suprafeţei cu cele mai multe decapitări şi spânzurări. Se întâmplau şi lângă clădirea Modarom şi în turnul Casei Sfatului.

Dacă s-ar turna un film bazat pe documentele de la Arhivele Naţionale din Braşov, probabil că ar fi un succes internaţional. Poveştile execuţiilor sunt înfiorătoare, însă întreaga perioadă a Evului Mediu a însemnat o pată neagră peste istoria întregii lumi. Compensată, astăzi, prin cât mai multe informaţii despre istorie şi o atmosferă de relaxare.

***

Autor: Monica Olănescu