Supercomedia Ca la noi la nimenea

Supercomedia Ca la noi la nimenea

Duminica , 13 august începând cu ora 20, în Urban va avea loc spectacolul Ca la noi la nimenea.
Un stand-up comedy realizat dupa cupletele lui Constantin Tanase!
cu Sebastian Lupu si Tomi Margittai

Minunea paradoxului Tănase

,,,,,,,,
Spectacolul Ca la noi la nimenea!, în organizarea trupei orădene ArtEmotion, în care actorul Sebastian Lupu îl readuce aproape întocmai la viaţă pe Constantin Tănase, mi-a prilejuit o binevenită și foarte plăcută scufundare în acest paradox. Nu e de mirare, astfel, că acest spectacol cu oarecare vechime deja în orașul de pe malul Crișului Repede continuă să umple sălile pub-urilor unde este prezentat. Eu l-am văzut în incinta proaspăt renovată a Crown Pub-ului, local aflat la parterul Hotelului Astoria, restaurat și el, o superbă clădire ridicată în 1902 de arhitectul Ferenc Sztarill, același care a proiectat și Palatul Vulturul Negru. Locul, cu arhitectura și trecutul său, a venit în întâmpinarea jocului inspirat al lui Sebastian Lupu, aducând astfel, deloc paradoxal, trecutul în prezent. Căci numai despre un salt în trecut nu poate fi vorba în cazul acestui show. Construit pe textele clasice ale lui Tănase, modificate extrem de puțin, spectacolul reușește să binedispună în doză justă, în vreme ce accentul principal pare a cădea, cât se poate de corect, pe latura moralizator-tristă. Susținut muzical de Tomi Margittai, Sebastian Lupu reușește performanța de a intra în personaj destul de repede: își reglează debitul verbal, își controlează mai bine expresiile faciale, intră în joc cu publicul, căruia îi intuiește dinamica, accentuând apoi acele părți din partitură care să aibă mai mare efect. Rolul îi vine mănușă, iar el o știe și se folosește abil de unul dintre auurile sale: vocea inconfundabilă, pe care o modulează credibil când în falsetto, spre finalul versurilor cu „poantă”, când într-o răgușeală plângăreață, ambele aducându-i pe loc aplauzele celor din sală. Să susții vreme de o oră și jumătate un monolog în versuri atât de dificil, străduindu-te în același timp să nu ieși dintr-un personaj cunoscut, cu atâtea note caracteristice cum a fost Constantin Tănase, nu e deloc ușor, iar actorului nostru îi reușește fără efort vizibil, încheind spectacolul (cu un epilog foarte bine ales) nu vlăguit, încurcând cuvintele, renunțând la gesticulația de susținere, ci chiar cu mai multă vervă decât la început. La ieșirea din joc, trecând printre spectactori, a părut că nu face decât să mute scena în cealaltă parte a sălii.

Vă spun sincer, deci: vreme de o oră și jumătate, Constantin Tănase a revenit la viață, la Oradea. Și nu a fost deloc figura aceea sepia, cu mișcări sacadate, dintr-un interbelic idilic, ci un critic cât se poate de actual care, deși vorbea cu vorbe de acum mulți ani, critica mefient-șugubăț metehne cât se poate de actuale. Minunea, pentru a fi și crezută, trebuie văzută cu propriii ochi.
by Mircea Pricăjan

rezervările se fac la Urban , la telefon 0745057448,sau pe pagina evenimentului
Prețul unui bilet este de 20 lei.