Omul recent și modernitățile recente

Oamenii de azi sunt cei mai bine hrăniti, cei mai prosperi, cei mai liberi (sub raportul deplasării în spațiu) pe care i-a cunoscut umanitatea. În același timp, sunt oamenii cei mai slabi de înger, cei mai dependenți de confort și de consum, cei mai aserviți bunului plac al liberului arbitru, cei mai puțin autonomi în judecățile lor, cei mai gregari (fata de Stat), pe care i-a cunoscut vreodată umanitatea.

Întotdeauna s-a spus despre ei că sunt noi, că sunt innoiți. Cântăriți, sunt însa prea lejeri. Evaluați, sunt de tot greoi. Se pare că oamenii pe care îi produce într-un ritm industrial modernitatea, care și-a ieșit din propria ne-măsură, nu sunt cu adevarat nici noi, nici innoiți: sunt, asemeni conservelor cu data de expirare pe etichetă, doar recenți…

Omul recent este omul care, oricât timp ar trece peste el și oricâtă vreme l-ar șlefui, tot rudimentar rămâne. Pentru că acest tip uman nu se mai poate sprijini pe existența vreunui suflet, nici al lui și nici al lumii, el nu mai are resursele de a întemeia nici tradiții și nici măcar datini. (…) De ce? Pentru că și-a pierdut prezența. Omul recent este omul care, dorind să se sature de toate fenomenele lumii (…) s-a trezit într-o bună zi că nu mai este decât un epifenomen al curgerii, scurgerii și prelingerii lor. Este momentul când Gregor Samsa, după o noapte agitată de vise neliniștite, se trezește dimineața metamorfozat într-un uriaș gândac.

Pe noi, oare, cum ne va găsi dimineața?

https://www.facebook.com/events/2464625117113527/