Reverie – Versuri de Adrian Samson
Mi-e vântu-n păr, mă simt voinic
Pe-un deal ce seara îl ridic,
Ce stă de veghe de-ani și ani
Păzindu-ne de vechi dușmani.
Se-arată luna-n stâng de trepți
Veghind la stâlpii lungi și drepți
Ce-și cară-n brațe felinare
Să poți vedea în depărtare.
Pe străzi pavate din târziu
Mi-ar fi plăcut, atunci să fiu,
Să urmăresc pe negustori
Cum se sfădesc cu trecători.
Un clopot sună dinspre Crai
Și-aud pe Sfântul Neculai
Cum se propagă-nspre alei
Vestind că-i miezu nopții-n Schei.
M-aleg pe-o Sfoară să strecor
Grăbindu-mă de un picior
Un zâmbet larg, pân’la urechi,
Mi-e dor de tine, oraș vechi.
Versuri scrise de Adrian Samson
Text înscris în concursul de articole/poezii „Brașovul scrie: Locuri de poveste în Brașov” – Mai 2017.
Imagini: olegroibu, philolef .
