Paştele în Braşov: tradiții și obiceiuri practicate
Paştele în Braşov are activităţi şi obiceiuri ca în multe alte locuri. Vopseşti şi ciocneşti ouă, mănânci ciorbă sau friptură de miel, petreci câteva zile libere cu familia. Dar eşti în oraşul de sub Tâmpa, aşa că ai parte de momente unice pe care nu le întâlneşti dacă alegi să faci Sărbătorile Pascale într-un alt loc.
Vopsirea ouălor în Joia Mare
Joia Mare este ziua când se vopsesc ouăle. Majoritatea roşii, restul galbene, verzi, albastre. Dacă vrei să faci un model, cumperi un abţibild sau lipeşti o frunză ori floare. Poate găteşti şi un drob sau coci un cozonac.
Dacă locuieşti sau ai rude în zona Bran-Moeciu, în satele secuieşti sau în zona Săcele, atunci asişti la un întreg ritual de încondeiere a ouălor. Cei bătrâni folosesc o chişiţă (pensulă din păr de cal) şi pictează oul folosind ceară fierbinte. Înainte de desen, îl scufundă în vopsea. Curăţă oul de ceară şi continuă cu cele de alte culori. Desenele sunt, de obicei, abstracte, au motive geometrice sau simboluri religioase.
La Râşnov se ocupă copiii de încondeiat. Primăria de acolo organizează anual concursuri în care elevii din şcolile locului se întrec în modele complexe, colorate. Încearcă să impresioneze prin tehnică, dacă au experienţă, creativitate pentru cea de-a doua participare sau începători, pentru cei mici încă neiniţiaţi. Motivele sunt tradiţionale, de obicei, iar meşterii locali care supraveghează sau instruiesc spun că învăţarea procesului de încondeiere este distractivă pentru cei mici.
Tradiţiile din Râşnov aduc, uneori, turişti români sau străini. Unele motive sunt specifice zonei, cum ar fi cele florale, inimile, crucile şi desenele cu unelte de grădinărit. Copiii experimentează idei în roşu şi negru, de multe ori.
Ciocnitul ouălor
Pentru cei pasionaţi de această tradiţie a Paştelui, ciocnitul ouălor este o activitate distractivă, aproape o competiţie.
Comunităţile tradiţionale din zona Ardealului urmează reguli simple. Prima lovitură o are bărbatul cel mai în vârstă din familie. Cei care ciocnesc sunt întâi soţii, apoi copiii cu părinţii, apoi rudele şi cei invitaţi la masă. Se aleg părţile ouălor care vor fi lovite, apoi ciocnitul poate fi „pe văzute” sau „pe nevăzute”. Cel care câştigă rămâne cu oul învingător.
Împodobirea bradului şi stropitul fetelor
În zona judeţului Braşovului, cei tineri împodobesc, în noaptea de dinaintea Paştelui, porţile caselor în care locuiesc fetele nemăritate cu crengi de brad. Fetele au datoria să fie agere şi să „pândească” băieţii la ferestre, pentru ca a doua zi să îi răsplătească cu bucate sau bani. Şi trebuie să ghicească beneficiarii darurilor.
La Rupea, în cea de-a doua zi de Paşte, bărbaţii şi băieţii îşi vizitează apropiaţii şi vecinii. Ei stropesc cu parfum sau apă fetele şi doamnele pe care le găsesc în casă şi le urează să rămână tinere şi frumoase. Gazdele îi răsplătesc pe cei mici cu ouă vopsite şi dulciuri, iar pe cei mari cu vin şi prăjituri.
Braşovul, în haine de Paşte
Braşovul de Paşte este o bucurie pentru turişti şi localnici. Cea mai cunoscută tradiţie pe plan internaţional a locului este sărbătoarea Junilor Braşovului, despre care ţi-am mai vorbit aici şi aici.
Paştele în Braşov înseamnă modernitate şi tradiţii dar, cel mai mult, înseamnă distracţie. De care ne bucurăm atât noi, cât şi turiştii.
Autor: Monica Olănescu
Foto sus: Daciana Vlad și Ig România
