Istoria orașului de la poalele Tâmpei: Brașovul în timpul Neoclasicismului
Neoclasicismul este curentul apărut la mijlocul secolului al XVIII-lea, a cărui influență s-a resimțit până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Această mișcare artistică s-a manifestat prin revenirea societății la rigorile stilului greco-roman, temele mitologice și cele antice fiind abordate în această perioadă.
La Brașov, acest curent a pătruns în prima jumătate a secolului XIX, fiind acceptat atât de mediul conservator săsesc, cât și de români. Astfel, în oraș încep mai multe lucrări edilitare, iar fațadele clădirilor vechi sunt remaniate.
În curtea Bisericii Negre se construiește Școala de băieți (1822-1823), în partea de vest a Cetății își fac apariția Poarta Târgul Cailor (1818-1820) și Poarta Schei (1827-1828), iar Noua Poartă a Străzii Vămii este construită în locul vechiului ansamblu medieval. Clădirile de locuit construite sau renovate în această perioadă se caracterizează printr-un decor simplu, lipsit de ornamente.
Poarta Târgul Cailor construită în 1819-1820 și demolată în 1874
Artiștii peisagiști se inspiră din viața cotidiană și înfățișează diverse peisaje citadine, dar și personaje în costume de epocă.
Peisagistul german Ludwig Rohbok (1820-1880) este unul dintre artiștii care surprinde orașul în cadrul său natural, folosind motive precum vechile fortificații, dar și estetica ruinei.
1864, Ludwig Rohbock: Kronstadt (Braşov)
Cultură și politică
Jumătatea secolului al XIX-lea reprezintă apogeul vieții culturale a Brașovului, orașul fiind considerat cel mai puternic centru al burgheziei românești din Transilvania acelor vremuri. În 1835, negustorii din Cetate se pot întâlni la Casina română pentru a discuta afaceri și alte subiecte de interes comun.
Treptat, aceasta s-a transformat într-un spațiu de promovare a intereselor politice naționale. Aici veneau membrii ai elitei intelectuale și culturale românești, ce își doreau modelarea și ridicarea societății.
1864, Ludwig Rohbock: Kronstadt (Braşov)
În prezent, pe fațada fostului sediu al Casinei române se află o placă memorială cu următoarea inscripție: “În această clădire a luat ființă în anul 1835 societatea cultural politică a românilor brașoveni Casina Română, care de-a lungul ființării sale a adus o importantă contribuție la lupta pentru unitate națională. Aici s-au întrunit [în 1848] personalități de frunte ale vieții culturale din Țara Românească și Moldova: Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Ion Eliade Rădulescu, Christian Tell, Gheorghe Magheru”.
1864, Ludwig Rohbock: Kronstadt (Braşov)
Liceul Andrei Șaguna
Tot în această perioadă se pun și bazele actualului Colegiu Național „Andrei Șaguna”. În 1851, Andrei Șaguna pune piatra de temelie la clădirea ce avea să-i poarte numele începând cu anul 1922. La construcția clădirii au contribuit toți cei care își doreau învățământ românesc. Aceasta a fost finalizată în 1854 și era al treilea gimnaziu din Transilvania.
În articolul anterior am povestit despre Brașovul în timpul Barocului. Dacă sunteți pasionați de istorie, puteți găsi articolul aici.
Sursă informații: „Brașov”, autor Dana Jenei, DTP Cătălin Botescu, variantă tipărită
Surse imagini: dspace.bcucluj.ro, dragusanul.ro
