Povești de demult: vrăjitoarele din Brașov, pericol pentru societate
Fie că sunt doar zvonuri care au luat amploare, fie că sunt bazate pe fapte reale, multe legende despre vrăjitoarele din Brașov ne ilustrează o lume total opusă celei în care trăim. Obiceiuri, stil de viață, preocupări, mentalitate și spiritualitate sunt doar câteva aspecte pe care le putem regăsi în aceste povestiri și legende. Brașovul nu duce lipsă de povestiri spuse de-a lungul timpului fie prin viu grai, fie scrise în arhivele vremii.
Vrăjitoria în Transilvania
În Europa vrăjitoria era o practică cunoscută, care s-a dezvoltat foarte mult în Evul Mediu. În zona Transilvaniei, desigur că s-a extins puțin mai târziu datorită situației politice existente. Conform dreptului canonic bisericesc, vrăjitoria era menționată de prin secolul al XV-lea. Frica de rău și forțe ale întunericului erau lucruri obișnuite în vremurile de demult ale locuitorilor din actualul Brașov. Vrăjitoria se știe ca fiind un act necurat, prin care oamenii aduceau puteri malefice pe pământ. Că nu a fost un act acceptat este bine cunoscut. Totuși, măsuri împotriva celor care se implicau în astfel de activități au început prin secolul al XVII-lea.
Vrăjitoria, practica femeilor
Vrăjitoria era practica femeilor. Există câteva surse care afirmă că motivația era dată de pofta trupescă greu de astâmpărat pe care o aveau fetele în Evul Mediu, îndeosebi cele care aveau o frumusețe neobișnuită și un comportament libertin. De asemenea, femeile căsătorite care nu aduceau pe lume copii erau considerate vrăjitoare, pe atunci neexistând o explicație pentru care femeile fecundate nu reușeau să zămislească prunci. Oricare ar fi fost motivele, un lucru este cert: atât Brașovul, cât și localitățile din apropiere s-au confruntat cu problema vrăjitoriei.
„Procesele se judecau în Brașov, pentru că numai aici se puteau da sentințele capitale. Și baba care știa leacuri putea fi suspectată de vrăjitorie. Depindea foarte mult de cum se înțelegea cu comunitatea. Din procese, reiese faptul că vrăjitoarea era fie văduvă, fie foarte în vârstă, fără soț, fără copii, o femeie în afara oricărui control masculin. ” – istoric Irina Mastan (citat preluat din zilesinopti.ro)
Susceptibile erau și acele femei care, pe lângă aspectele menționate mai sus, reușeau să vindece anumite boli sau afecțiuni, prin diferite leacuri pe care le preparau. Explicația? Doar cele care încheiaseră un pact cu diavolul erau capabile de astfel de puteri. Unele legende din Brașov afirmă că erau frecvente scenele în care multe femei erau trecute printr-un îndelungat proces din cauza acestei acuzații.
Lacul vrăjitoarelor, testul de depistare a vinovatelor
Viața brașovenilor de odinioară este ilustrată plină de evenimente de interes public, la care mulțimea participa curioasă. Era obișnuit ca cele mai deocheate întâmplări să se facă publice, pentru a se rupe răul din rădăcina, servind ca exemplu pentru populație. Frica de măsurile drastice trebuia adânc înrădăcinată în rândul locuitorilor orașului, fiind considerată și o măsură primordială de menținere a păcii și comunitatea unită.
Un loc special destinat pedespei pentru vrăjitoarele din Brașov era un lac în care acestea erau supuse uciderii. Metoda era simplă: femeile erau legate și le se atârnau greutăți de picioare care să le mențină pe fundul lacului. Se spune că cele care reușeau să supraviețuiască acestui proces, erau considerate extrem de periculoase. De ce? Se presupunea că demonul cu care încheiase pactul era unul foarte puternic. Dacă se întâmpla să supraviețuiască, era arsă pe rug. Se spune că tinerele fete nemăritate care vedeau o vrăjitoare plutind pe apa din lac, avea ghinion tot anul. De aceea, toată zona era evitată, fiind considerată una spurcată.
Unde era amenajat lacul cu pricina? La intersecția de unde începe actuala stradă a Republicii, în zona unde se află prefectura. Lacul a fost distrus la începutul secolului al XIX-lea și, paradoxal, înlocuit cu troița destinată eroilor Revoluției din 1989.
Codleanca, vrăjitoarea care a scăpat de înec
Monitorulexpres.ro ne relatează o întâmplare descoperită de Bogdan Florin Popovici în arhivele documentelor din vremea respectivă (relatată în articolul „Vrăjitoarele Braşovului“ din Magazin istoric) despre femeia care a scăpat de înec. Pe numele de Codleanca, la 10 august 1616 femeia a fost arestată la Brașov. Șase zile mai târziu a fost aruncată, conform procedurii în apa lacului din fața porții. Codleanca a trecut proba, reușind să supraviețuiască. Astfel, a fost întemnițată până la data de 14 septembrie când, negăsindu-se destule probe împotriva ei este alungată din oraș.
Dealul Belin, locul de întâlnire a vrăjitoarelor
Vrăjitoarele din Brașov aveau chiar un loc al lor, destinat ritualurilor specifice. Mânate de aceleași convingeri și duhuri necurate, acestea se adunau lângă Brașov pentru a nu fi văzute de localnicii care le-ar fi putut denunța.
„Într-unul dintre procese, am găsit că acestea se întâlneau să facă acest sabat al vrăjitoarelor, pe un deal din zona Belin. Zburau pe mătură până acolo, unde se întâlneau cu un violonist care le cânta. Ele dansau și primeau un știulete de porumb și un bănuț, a căror semnificație nu este explicată foarte bine. În proces se spune de dealul de lângă Belin. Unul dintre ele, dar s-a mai modificat de atunci și relieful”- istoric Irina Mastan (citat preluat din zilesinopti.ro)
***
Surse informații: adevarul.ro, zilesinopti.ro, monitorulexpres.ro, brasovultau.ro
Surse foto: monitorulexpres.ro
***
Autor: Teodora Lipciuc
