Totul despre Prejmer, satul cu 1.000 de izvoare
Probabil că ai trecut odată, cu maşina, pe lângă satul Prejmer. Poate că te-ai şi oprit să admiri peisajul şi să iei o pauză de condus şi poze. Dacă ai bunici care ştiu legendele locului, atunci poate ai şi vizitat câte ceva. Indiferent care dintre scenariile de mai sus ţi se aplică, iată o radiografie a satului Prejmer, cunoscut de-a lungul istoriei şi ca satul cu 1.000 de izvoare.
Nu se ştie exact când a apărut satul Prejmer sau care a fost prima sa denumire oficială. Se presupune că numele provine de la termenul celtic „prejmir”, care înseamnă „printre izvoare”. Totuşi, numele seamănă şi cu cuvântul de origine slavonă „premo” sau „prejneţ”, adică „înainte de Ţara Secuilor”. A fost menţionat pentru prima oară în 1213, care scoate în evidenţă calitatea produselor agricole din zonă. Aceasta este o mică parte din istoria satului. Să aflăm mai multe despre trecutul şi prezentul său.
Cum a devenit Prejmer satul cu 1.000 de izvoare
Pentru că satul a avut cândva şi o denumire săsească, Walachische Kirche, localnicii se mândresc cu originile lor. Sunt ospitalieri iar, când se aşează la vorbă, încep să povestească legende medievale. Comuna şi satul cu acelaşi nume dispun de un număr foarte mare de izvoare de apă în care se găsesc păstrăvi. Aşa că, da, dacă ajungi acolo merită să încerci o păstrăvărie.
Totuşi, nu izvoarele pun Prejmerul pe harta sud-estului Europei. Satul este reşedinţa celei mai întinse biserici fortificate, adică locul unde legendele medievale ale bătrânilor prind viaţă. Cea mai veche biserică din Ţara Bârsei are vizibile influenţe săseşti a fost construită în 1218 de către cavalerii teutoni.
Cetatea Ţărănească construită în jurul uneui alte biserici are ziduri înalte de 12 metri şi foarte multe camere de dimensiuni mici, ce trebuiau să servească ca adăposturi pentru localnici în faţa invaziei turcilor. Cetatea are un puternic iz gotic şi face parte din patrimoniul cultural internaţional UNESCO.
Ce găseşti acum la Prejmer
Numărul saşilor din zonă a scăzut, dar popularitatea satului Prejmer a crescut. Aşa că cel mai important obiectiv turistic din zonă rămâne cetatea, împreună cu biserica. Cetatea este restaurată şi include un muzeu cu decoraţiuni şi diverse obiecte medievale. Biserica îşi menţine frumuseţea şi căldura faţă de vizitatori.
În ultimii ani, satul Prejmer a ieşit în evidenţă pentru un nou specific, un festival al clătitelor în care participanţii se întrec în gusturi, arome şi reţete. Practic, dacă mergi în zonă atunci când trebuie, simţi mirosul de clătite cu minute bune înainte să te apropii de locul faptei. Festivalul clătitelor se organizează de obicei înainte de Lăsata Secului Postului de Paşte.
Satul include şi o rezervaţie naturală cu o pădure şi mlaştini bogate în izvoare. Acolo găseşti specii rare de floră şi faună pe o suprafaţă întinsă pe 30 ha.
De ce să mergi în satul Prejmer
Pentru că se află la circa 15 km de Braşov, aşa că efortul condusului nu va fi mare. Dacă ai noroc, dai peste localnici care îţi povestesc legenda „odăii împăcării”, adică locurile unde cuplurile care se certau trebuiau să locuiască, să mănânce dintr-un singur blid, cu un singur tacăm, ca să se înlesnească împăcarea lor.
În principal, satul Prejmer te aşteaptă mai ales pe tine, care eşti la o distanţă atât de mică şi îţi promite o magie la care sunt şanse să vrei să te întorci.
Autor: Monica Olănescu
Surse foto: Michał Marek, coralie-flhs, Robert Vidal, wise.transylvania
