Martori la istorie – personalitățile Brașovului
Brașovul este un oraș plin de istorie. Cum altfel, dacă este amplasat chiar în inima țării? Oamenii au sfințit locurile brașovene și au creat o cultură puternică. Deși orașul nostru a fost numit acasă de multe personalități influente ale istoriei, există câțiva pionieri ai culturii care și-au pus puternic amprenta asupra dezvoltării acesteia nu doar în Brașov, ci și în toată zona Transilvaniei.
Despre aceste personalități o să povestim astăzi.
Personalitățile Brașovului nu au fost doar martori la istorie, ei chiar au scris istoria. De aceea, poveștile lor merită cunoscute de toți brașovenii și turiștii care trec pe lângă busturile și statuile ridicate în memoria acestora.
Te invităm să fii martor la poveștile chipurilor sculptate în piatră din orașul nostru.
Diaconul Coresi – „Deacă văzui că mai toate limbile au cuvântul lui Dumnezeu în limba lor, numai noi rumânii n-avem (…) am scos Psaltirea srăbească pe limba românească”
Unde putea fi amplasată statuia Diaconului Coresi, dacă nu în apropierea Primei Școli Românești, din Șcheii Brașovului? Diaconul Coresi este autorul primelor tipărituri în limba română, în secolul XVI. Unii istorici spun că primul document tipărit în Șcheii brașoveni de Coresi este Tetraevanghelul, o traducere a celor 4 evanghelii din Noul Testament.
Astăzi, o replică modernă a tiparniței lui Coresi este expusă la muzeul Primei Școli Românești, în curtea Bisericii Sfântul Nicolae.
Johannes Honterus – „Cuvântul tipărit fu arma-i, scut şi lance”
Amplasată în curtea Bisericii Negre din Brașov, chiar lângă liceul care îi poartă numele, statuia lui Johannes Honterus vorbește despre un mare umanist sas. Acesta a realizat o reformă religioasă a sașilor din Transilvania și a fondat gimnaziul săsesc din Brașov – actualul Liceu Johannes Honterus. În sec XVI, la Basel (Elveția), centrul umanismului european, tipărește harta Țării Bârsei. Înființează la Brașov una dintre primele tipografii Transilvănene și publică lucrări.
În timpul vieții sale petrecută în slujba activităților culturale și a dezvoltării învățământului, este ales prim preot evanghelic al Bisericii Negre. Încă din timpul vieții este foarte apreciat și se bucură de un renume internațional. El este cel care cere școlarizarea fetelor și este primul care introduce teatrul școlar în țara noastră.
Andrei Mureşanu – „Viaţă-n libertate, ori moarte! strigă toţi”
Poetul imnului național se mută la Brașov după ce termină studii de filosofie și teologie la Blaj. Devine profesor și redactor la revista „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, alături de vărul său, Iacob Mureșianu și de George Barițiu. Scrie poezia „Un răsunet” în anul revoluției pașoptiste – 1948 – căreia îi adaugă melodia „Din sânul maicii mele” (compoziție atribuită lui George Ucenescu).
Astfel, Andrei Mureșanu rămâne cunoscut în istorie ca poetul care a creat „Marseilleza românilor”, imnul revoluției de la 1848. Acesta a devenit, în 1989, imnul României „Deșteaptă-te române”. Mihai Eminescu l-a numit „Preot al deşteptării noastre, semnelor vremii profet”. Brașovul nu putea să nu-i acorde un loc de cinste statuii sale, în apropierea Teatrului Dramatic.
George Barițiu – „Literatura ne dă măsura după care să poată cineva judeca starea culturii unei naţii”
În Livada Poștei, chiar în fața Bibliotecii Județene, statuia lui George Barițiu străjuiește vestigiile culturii din această clădire-monument. Personalitatea sa a marcat nu numai cultura brașoveană, ci și pe cea transilvăneană. El este cel care a întemeiat presa românească din Transilvania – primul ziar românesc din această zonă a fost „Gazeta de Transilvania”, iar primul număr a fost tipărit în 1838.
George Barițiu renunță la cariera sa în preoție pentru a se dedica pedagogiei, iar prima sa catedră a avut-o la Brașov. Acestuia i se datorează înființarea învățământului comercial românesc la Brașov – Școala Națională Comercială. Importantă figură pașoptistă, a luat parte la înființarea Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA). Precursoarea Academiei Române, Societatea Literară Română, îl numără pe Barițiu ca membru fondator.
Câte dintre poveștile personalităților de mai sus ți-au ajuns la urechi până acum? Sperăm că ele ți-au fost de folos și că au reușit să-ți deschidă interesul pentru istoria personalităților brașovene. Orașul este plin de statui și busturi care abia așteaptă să fie ascultate, așa că nu putem decât să-ți dorim o călătorie frumoasă spre descoperirea personalităților marcante ale orașului!
Pe tine care personalitate brașoveană te face să te simți cel mai mândru?
Articol scris de Ruxandra Cioacă
Foto: romanticu
