Muntele Tampa si 6 dintre legendele sale – Partea a II-a

de |

Muntele Tampa si 6 dintre legendele sale – Partea a II-a

Muntele Tampa si 6 dintre legendele sale - Partea a II-a

Legenda #4: Peștera Călugăriței

Mai există o legendă care are ca protagonist tot un balaur și este la fel de sângeroasă.
Legenda spune că o călugăriță care trăia într-o peșteră din muntele Tâmpa a găsit, în plimbările ei prin pădure, un pui de balaur rănit. Aceasta a luat balaurul în grija ei și l-a crescut, însă animalul nu a fost recunoscător.
Pe măsură ce creștea, instinctele primare i se activau. Într-o zi, chiar în peștera ei, când puiul de balaur a prins putere, a omorât și a mâncat călugărița care l-a îngrijit.
În memoria ei, acea cavernă poartă și în ziua de astăzi numele „Peștera Călugăriței”.
Mit sau realitate? Nu suntem siguri dacă această legendă este bazată pe fapte reale sau nu, însă avem mici bănuieli că balaurul crescut de călugăriță ar putea fi același din legenda #3, care a terorizat locuitorii Brașovului când a ajuns la maturitate.

Legenda #5: Fântâna Vrăjitoarelor

Muntele Tâmpa a fost considerat un sanctuar și un loc de rugăciune pentru daci dar și pentru vrăjitoarele de la acea vreme. Aici, aveau loc sacrificii închinate zeului Zamolxis.
Există cercetări arheologice care atestă existența unei fântâni cu oase vechi de 2.000 de ani. Această fântână era un adevărat altar pe care s-au oficiat ritualuri păgâne.
Brașovenii susțin că această fântână a funcționat și în Evul Mediu, ca loc de întâlnire pentru vrăjitoarele care practicau magia neagră. Pentru că ele riscau să fie arse pe rug, alegeau acest loc de întâlnire retras, din pădure, unde invocau spirite malefice.
Mit sau realitate? Nu există nicio probă care să dovedească veridicitatea acestei legende, însă fântâna descoperită de arheologi, cu oase de pe vremea dacilor, este reală.

Muntele Tampa si 6 dintre legendele sale - Partea a II-a

Legenda #6: Uriașul care a „tâmpit”

Te-ai întrebat și tu de ce se numește Tâmpa? Unii îl consideră un nume nepotrivit, spre deosebire de alte nume de munți românești atât de sonore precum Bucegi, Caraiman, Piatra Craiului, Postăvaru și mulți alții. De ce Tâmpa?
Ei bine, și noi am fost curioși și am dat peste o legendă pe această temă.
Se spune că, în urmă cu mult timp, când Brașovul era acoperit de ape, prin zonă se plimba un uriaș. El a călcat din greșeală pe o ridicătură de pământ, s-a împiedicat și a dat cu capul de muntele din fața lui. În urma loviturii, el a rămas „tâmp”. De aceea, muntele de care s-a lovit poartă astăzi numele Tâmpa.
Există, bineînțeles, alte păreri, conform cărora „Tâmpa” ar proveni de la „Templu” sau chiar de la cuvântul „Timp”. Însă, la fel ca pentru multe din legendele acestui munte misterios, nu există dovezi atestate.

Mit sau realitate?

Ajunși la final, e timpul să ne tragem răsuflarea și să ne gândim puțin la legendele pe care tocmai le-am povestit.
Suntem siguri că există multe alte legende și simboluri în jurul muntelui Tâmpa, la fel cum există și în jurul altor dealuri și monumente din Brașov. Însă, despre ele, vom vorbi în articole viitoare.

Tu ce alte legende ale muntelui Tâmpa mai cunoști?

Articol scris de Cătălin Ionașcu.
Imagini: flashby01, howarddavidjohnson.com, denisa_dan.