Meserii de demult în Brașov – breasla aurarilor și argintarilor
Privind în istoria Brașovului rolul pe care îl aveau breslele aurarilor și argintarilor în Brașovul secolului XVI ne provoacă imaginația destul încât să devenim curioși să aflăm mai multe. Perioada aceasta a breslelor a constituit o epocă grandioasă din punct de vedere artistic pentru oraș. Adevărate opere de artă, originale, variate și inovatoare pentru perioada Evului Mediu aduc faimă Brașovului, devenind astfel un centru apreciat de fabricare și export.
Cum au apărut breslele în Brașov?
Poziția geografică pivilegiată a contribuit enorm la dezvoltarea orașului pe care îl vedem în prezent. Prosperitatea economică și culturală se datorează întocmai amplasării ca punct de legătură între regiuni cu specific diferit.
Fiind o așezare autonomă, activitățile comerciale și meșteșugărești permit organizarea lor în bresle. Adică în oraganizații care să deservească scopul meșterilor de același tip, prin apărarea intereselor comune.
Prima atestare documentară a prezenței breslelor apare în secolul al XV-lea odată cu afirmarea existenței produselor finite create în anumite meserii. Breslele aurarilor și argintarilor sunt menționate în secolul al XVI-lea.
Prelucrarea metalelor, simbol pentru meșteșugarii transilvăneni
Prelucrarea metalelor este una dintre cele mai vechi meserii transilvănene. În jurul acesteia s-a concentrat în mare parte din activitatea acestei civilizații. Specificul tradițional de abordare a fiecărei meserii, diversitatea obiectelor create precum și perspectivele pe care le aveau meșterii brașoveni au reprezentat un real interes pentru contemporanii acelor vremuri. Activitatea lor a fost apreciată încă din 1364 odată cu organizarea târgului anual din 1 noiembrie unde aceștia aveau oportunitatea să se laude cu munca lor și să o răspândească locuitorilor. Ba mai mult, din 1374 primesc dreptul de comerț cu Viena și Răsăritul Europei.
În zona Brașovului, zona permisă pentru comerț era, desigur în Piața Sfatului, cu extensii pe străzile laterale G. Bariţiu, Hirscher, Diaconul Coresi (denumirile de astăzi) sau chiar prin construirea unor edificii special dedicate lor precum Casa Negustorilor, Casa Cererii, Casa Hirscher (cunoscută azi ca Cerbul Carpatin).
Breasla aurarilor, promontorii stilului brâncovenesc
Atestată din 24 ianuarie 1511, breasla aurarilor a contribuit la înfrumusețarea bisericilor de rit diferit din Brașov. Se confecționau în mod special pentru acestea toate obiectele de care aveau nevoie: sfeşnice, potire, candele, cristelniţe, cruci, ferecături pentru icoane, chiar şi cărţi. Desigur, arta lor nu se rezumă doar la atât. Multe podoabe vestimentare devin puncte de interes pentru aurari, dintre care și vestitele brâie cu paftale, butoni, cărora li se adaugă și multe obiecte de uz casnic.
Aurari brașoveni își crează obiectele în stilul specific al epocii. Elemente renanștenciste, împreună cu cele baroce și chiar elemente tradiționale românești sunt integrate cu multă migală în fiecare lucrare. Astfel, stilul propriu de îmbinare al acestor elemente devine mai apoi cunoscut sub denumirea de stilul brâncovenesc.
Breasla argintarilor, creatoarea obiectelor bisericești consacrate
Argintarii și-au constituit breasla încă din secolul al XV-lea. Dominată de familia May, aceștia au dat startul celei mai prestigioase colecții artistice de obiecte realizate din argint. Priceperea lor în mânuirea și transformarea argintului i-au asigurat un loc important la curtea domnitorului Constantin Brâncoveanu, având o contribuție copleșitoare la personalizarea stilului brâncovenesc. Breasla argintarilor este cea care a creat stilul obiectelor bisericești ortodoxe, pe lângă cele din bisericile protestante și catolice.
În prezent, Biserica Sfântul Nicolae din Brașov adăpostește cele mai multe astfel de obiecte, de o vechime copleșitoare. De asemenea, multe dintre acestea sunt adăpostite și la mănăstiri din întreaga lume, precum Horezu, Bistriţa, dar şi la cele din Patos, Grecia. Multe altele se află în Muzeul de Artă al României, Muzeul de Artă Brâncovenească de la Mogoşoaia, Muzee din Braşov, Cluj-Napoca, Muzeul Naţional din Budapesta, Muzeul de Artă Decorativă Cluny din Paris.
Meșterii argintari din Brașov au o reprezentație aparte. Acestea sunt create din argint masiv sau argint aurit. Formele lor specifice, ornamentațiile cu forme geometrice, inserarea unor simboluri zoomorfe, vegetale și chiar reprezentarea unor cene biblice și peisaje transforă meșteșugul prelucrării argintului la rangul de artă și se identifică inconfundabil cu stilul propriu al meșteșugarilor brașoveni.
Meșteșugarii brașoveni din secolul al XVI -lea
Breslele aurarilor și a argintarilor erau formate din persoane care își exploatau pasiunile și își urmau interesele. Învățând meștegurile peste hotare, le-au adus în Transilvania unde le-au adaptat după specificul românesc, contribuind enorm la dezvoltarea și identitatea artistică națională. Pe parcursul anilor, stilurile se dezvoltă și capătă noi forme artistice sub care sunt reprezentate aceste meșteșuguri.
Sursa informații: Silvia Popa, Elena Helerea , „Artă și tehnologii în prelucrarea materialelor prețioase la Brașov în secolele XVI-XVII”, Universitatea „Transilvania” din Braşov, NOEMA VOL. III, Nr. 1, 2004, pag, 175-187
Sursa foto: jecinci, sursa informații
Autor: Teodora Lipciuc
