Jocul Stramosesc al Tinerilor din Cacova (Schei)

Duminică, 14 mai 2017, şcheienii şi braşovenii sunt invitaţi in Schei, la „Jocul strămoşesc de la Şargu” (vechea strada Cacova de Sus, azi Traian Mosoiu nr 27), un eveniment tradiţional al şcheienilor, atestat încă din 1830, ca unul dintre cele trei jocuri strămoşeşti vechi.
La joc participa in jur de 30 de tineri şi fete din Schei, iar evenimentul se va desfăsura după cum urmează:

10.00 -Hora Junilor în Piaţa Unirii
11. 00 – Hora Junilor la Şargu
14.00 – Aducerea fetelor la Şargu
14.30 -16. 30 Prezentarea jocurilor tradiţionale (sârba, breaza, ardeleana, brâul, braşoveanca)
19.00 Încheierea evenimentului
Conform programului afişat Tinerii din Cacova vor cobori la orele 10.00 in Prund, în frunte cu serjile şi cu o formaţie, anume tocmită pentru aceasta zi. In faţa Bisericii Sfantul Nicolae tinerii se vor prinde în hora şi după ce vor juca hora junilor in Prund, vor urca la Sargu( la Crucea de la numarul 46, de pe strada General Traian Mosoiu), unde vor cânta Troparul Invierii, vor relua ritualul horei şi al aruncării buzduganului, apoi vor pleca dupa fete (băiate).
Aducerea fetelor la joc va avea loc la orele 14.00 pe platoul din faţa Crucii de la Sargu, perechile de tineri vor intra prin cele doua porţi amenajate de organizatori, apoi după ce fiecare pereche va încojura bradul în aplauzele mulţimii, toţi tinerii se vor prinde intr-o hora a junilor, joc cu care începe orice petrecere sau eveniment tradiţional din Schei.

In continuarea horei, tinerii şi băiatele vor prezenta jocurile tradiţionale pe care toţi braşovenii şi şcheienii trebuie să le cunoască: braul, breaza, ardeleana, sarba şi braşoveanca.
Jocul strămoşesc organizat de Tinerii din Cacova şi este unul dintre rarele momente, cand braşovenii pot vedea vechiul port al Junilor Roşiori din Cacova, cu vechea căciula cu toc, care imită căciula purtată Mihai Viteazul. Costumele pitoreşti ale tinerilor şi ale fetelor din Cacova, îi conferă jocului de la Şargu autenticitate şi un farmec deosebit. Autenticitatea se datorează şi faptului că, jocul este organizat de către membrii comunităţii, de tineri sau juni, grupaţi pe zone, în funcţie de domiciliu.
In alte zone ale Transilvaniei jocurile sunt practicate de ansambluri profesioniste, dar în Schei jocul strămoşesc este organizat de către juni si tinerii din comunitate şi astfel şi-a păstrat însemnătatea socială şi funcţia de protocol social, aceasta fiind, dealtfel, principala motivaţie a organizării. Prin urmare jocul strămoşesc a devenit principalul mijloc prin care tinerii îşi fac intrarea în viaţa socială a comunităţii.